16🎋

148 18 4
                                    

"Sunt țicniți, îți zic hyung, părinți mei nu sunt ok niciunul. Tata face numai probleme iar mama nu știe niciodată cum să rezolve. Începe să mă deranjeze din ce în ce mai mult absurditatea lor. " Jungguk tocmai ce ajunsese la Yoongi și începuse să îi explice acestuia tot ce a aflat nou.

"De data asta mama ta a găsit o variantă destul de bună, nu mai fi așa revoltat nu e vina ei că tatăl tău e o persoană jalnică. " Yoongi îl corectează.

"Totuși e vina ei că el are legături cu noi. "

"Vina a ajuns să pice pe ea? dintre toate persoanele care puteau fi vinovate mama ta trebuia să fie singura pe care tu nu o vezi ca fiind vinovată. Cum s-a ajuns la asta? " Răspunsul lui Jungguk îl ridicase pe yoongi în picioare, nu s-ar fi gândit că prietenul lui ar spune asta vreodată

"Dintre toți vinovați problemelor tale tu ai ales să pui vina doar pe mama ta de ce nu o pot face și eu? "

"Lucurile nu stau la fel Jungguk, mama e o problemă, o persoană rea, ea nici nu e încercat să trăiască bine, a renunțat, s-a condamnat singură la rolul de vinovată, mama ta în schimba a încercat de fiecare dată să vă țină familia bine și să aibă grijă de tine și fratele tău, nici dacă ți-ai dori nu ar trebui să spui asta, e prea aiurea și ireal ca ea să fie unul din vinovați. Locurile alea sunt ocupate de oameni ca mine, ca mama sau ca tatăl tău, nu le da oamenilor ceva ce nu merită asta poate schimba multe și nu îți vor plăcea mereu consecințele. "

"Nu am nevoie de o avertizare, câteodată am nevoie de mai mult decât sfaturi și lecții de la tine. Nu vreau doar asta, nu pot supraviețui doar din atât cât am, vreau mai mult și pur și simplu nu pot avea asta, mă ucide pe dinăuntru lipsa lucrurilor pe care le vreau și caut, degeaba încerci tu și mama să faceți din mine ceva mai bun decât e tata, ne mințim singuri, nu sunt prost, am mare parte din caracterul lui, îi seman și îi voi semăna chiar dacă nu va mai fi lângă mine pentru că eu sunt din el, așa sunt copii sunt ca părinți lor. Am obosit să sper la ceva ce nu voi avea niciodată. "

"Și tu te minți singur dacă crezi asta. Copii nu sunt părinți lor, poți trăi și poți fi exact cine vrei, ești mai mult decât o umbră, suntem mai mult decât umbre și urmași, suntem noi și tu ar fi trebuit să ști mai bine decât toți asta pentru că ești cel mai diferit copii față de părinții lui pe care l-am întâlni vreodată. Viața ta nu se rezumă la modul în care arăți sau gândești câteodată, nu ești tatăl tău, nici măcar nu te asemeni cu el deci nu mai minți, pot vedea în tine ce tu poate nu vezi acum, toți putem vedea ce tu nu vezi, nu te mai victimiza singur, și personajele principale și pozitive mor câteodată. "

"Degeaba mor personajele principale dacă personajele secundare au întodeauna moartea tragică care marchează povestea. " Jungguk răsufla exasperat "urăsc asta, urăsc tot ce ține de familia asta ori cât încerc să nu mă gândesc la asta ca să nu îi urască o fac, și o fac groaznic de mult, îi critic și urăsc până în adâncul suflet și nu pot pretinde altceva tot timpul, sunt încă om, încă simt durerea, mă consideri puternic dar nu sunt așa, sunt groaznic la a fi puternic, îmi e groză de ce trăiesc și aș scăpa de toate astea cu prima ocazie, nici nu mă pot gândi cât de bine ar fi fără toate astea, fără bani, fără un tată așa, cu un frate mai mare și o mamă care să poată ajuta familia, cu o școală terminată, un loc de muncă....ura se naște din invidie iar invidia vine din dorința pentru lucurile pe care nu le ai. Eu sunt invidios și urăsc așa mult încât asta curg mai mult prin mine decât legatura cu Taehyung și urăsc așa mult că se întâmplat asta, mai mult decât îl urăsc pe tata. "

"Ești absurd, ești extrem de absurd azi. Înțeleg că toate cele întâmplate azi sunt exagerat de dureroase dar nu exagera vorbind ceva ce vei regreta cândva. "Yoongi nu era nici acum de acord cu el.

"Taehyung nu va așteapta ca eu să mă schimb iar în ceva bun, va pleca din prima sau va rămâne și va fi rănit, ambele sunt groaznice și doare extrem de tare să mă gândesc la asta dar e prea important ca să nu o fac, eu, eu nu voi putea fi un prieten și iubit bun până nu scap de toate problemele astea dar sunt așa egoism încât nu pot renunța la el, la noi, la voi sau la părinți mei. Sunt groaznic de rău și simt și știu asta din plin dar voi sunteți prea ușor de mituit cu zambete, oameni sunt creduli, iar eu sunt cu mult peste ei la capitolul ăsta, sunt așa credul încât chiar am crezut că veți abserva vreunul din voi cum toate problemele mă afectează și schimbă dar fiecare e personajul principal în povestea lui nici nu îmi dau seama acum de ce am crezut în asta, am să dau vin doar pe partea mea credulă pentru că mereu există un vinovat. Scuze hyung dar mie nu îmi place așa și am fost obișnuit să fie cum vreau eu, îmi e greu să accept acum. Nu o lua personal, nu am nimic cu tine dar chiar sunt dezamăgit. Îmi permit să fiu așa pentru că în povestea mea înainte de a fi prietenul tău sunt eu, ăla ieșit din tipare care nu poate crede nici măcar în iubire."



🌼🎋🌼🎋🌼🎋🌼🎋🌼🎋🌼🎋🌼🎋
Îmi pare rău, asta e tot ce am putut face, sentimentele mele sunt vraiște și se transpune asta și în ce scriu, m-am certat eu cu mine pe parcursul acestor 1000 de cuvinte și a fost aiurea de dureros să gândesc și scriu asta. Sper ca în viitor să repar ce va strica acest capitol. Mulțumesc pentru ochișori, voturi și comentarii, sunteți minunați, îmi pare rău că nu vă pot da încă mai mult decât atât💜

🌼I don't like to believe in love🎋TAEGGUK-finalizatăUnde poveștirile trăiesc. Descoperă acum