Cap.18-Nu poti sa pleci!

119 11 0
                                    

Perspectiva Erikai

Îi duc mâncarea în camera lui Kate și o trezesc, saracuta a plâns pana a adormit!

-Kate!Trezește-te, trebuie sa mănânci!

-Nu! Nu vreau!

-Haide, trebuie sa mănânci, altfel o sa te îmbolnăvești!

-Nu-mi pasa!Pleacă!

-Kate!

-Pleacă, Erika!

-Offfffff, bine, dar când ma întorc ai face bine ca mâncarea sa fie la tine în burtica, ai înțeles?

-Doar pleacă!

-Bine!

Kate e distrusa și nu știu ce as putea sa fac ca sa o înveselesc, cred ca trebuie să-i fac o vizita lui Lucas, am nevoie de niște răspunsuri! Ma îmbrac cu ceva lejer, îmi prind părul într-o coada de cal, iau cheile de la mașină și plec spre casa lui Lucas!

Ajung acasă la el și sun la ușă, după câteva minute în fata mea apare un Lucas foarte trist și cu o fata de bolnav!

-Erika, ce cauți aici?

-Am venit să-mi dai niște răspunsuri!

-Offfffff, bine, haide!

Intru în casă și ma așez pe canapea!

-Acum, Lucas spune-mi de ce ai părăsit-o pe Kate?

-Ohhh, e complicat, nu vreau sa afle asta!

-Spune-mi, ea e...răvășită a vrut sa se sinucidă!

-Kate,îmi pare rău, dar...e doar vina mea, dar nu vreau sa sufere!

-Ce e atât de important, încât trebuie sa o părăsești ca sa nu sufere? spun eu deja enervata

-Eu...Erika...eu o sa mor!

-Cum?

-Pot muri în orice moment!

-Nu!Cum se poate asa ceva, trebuie sa mergi la spital și sa...

-Erika, nu mai are rost, nu poți face nimic!

-Dar nu se poate ce e atât de grav?

-Erika eu am o tumoare pe creier!

-O,doamne! Și nu se poate face nimic?

-Nu,doctorul mi-a spus ca ar fi bine sa ma internez într-un spital și sa aștept!

-Chiar nu se mai poate face nimic?

-Nu!În două zile o sa plec în Canada, o sa ma internez acolo, dar te rog nu-i spune nimic lui Kate, va fi distrusa,nu vreau sa sufere și mai mult, nu vreau sa ma plângă!

-Dar...NU! Nu poți sa pleci! Nu te las, Kate te iubește, ea trăiește pentru tine, ramai cu noi și vom găsi o soluție, o sa mergem la cea mai buna clinica din lume, avem destui bani, putem sa te salvam!

-Nu Erika, o sa merg la o clinica, dar fără voi și Kate nu trebuie sa afle!

-Te rog, Lucas nu pleca!

-Îmi pare rău că nu am putut sa rezist, încât sa am grija de tine și de Kate, dar păstrează-l pe Max e un băiat bun, va avea grijă de tine și de Kate, iar în privința lui Kate sper sa își găsească dragostea adevărată și sa fie fericita!

-Lucas ...

-La revedere Erika, nu te voi uita, nici pe tine, iar Kate vă fi mereu în inima mea! spune și ma îmbrățișează

-La revedere Lucas o să-mi lipsești!

-Dacă o sa aflați vreodată ca am murit as vrea doar ca tu și Kate sa veniți la mormântul meu!

-Desigur, dar vei fi bine îți promit!

-Bine acum du-te acasă!

-Bine!

Cum se poate asa ceva? Lucas e pe cale sa moara și el vrea sa nu-i spun nimic lui Kate? Trebuie să-i spun, dar apoi va suferi și mai mult! Ce sa fac?

Dar poate ...Nu, trebuie să-i spun, are acest drept! Trebuie să-i spun!

Ajung acasă și intru în casă!

-Kate!

-Erika, repede trebuie sa mergem la spital, Lucas e...

-Lucas? Tocmai ce vin de la el de acasă și e bine!

-Nu! e la spital și e rău!Îl doare rău capul și trebuie sa i se facă o operație!

-Kate, el are o tumoare pe creier, care a înaintat foarte mult și poate fi fatala!

-Tumoare pe creier? Erika de ce nu mi-ai spus?

-Abia am aflat și oricum erai prea ocupata cu plânsul!

-Haide sa ne grăbim!

Ajungem repede la spital și mergem în sala de așteptare. Lucas intrase deja în operație, iar noi așteptăm rezultatele!

-Voi sunteți familia lui Lucas Morgan!

-Da, eu sunt iubita lui, iar ea e sora mea doar pe noi ne are aici!

-Bine!Operația a decurs bine, dar pacientul încă nu s-a trezit,șansele de a se trezi sunt foarte mici, se poate sa rămână în coma sau sa moara! Îmi pare rău!

-Cum?Dar nu se poate! Trebuie sa mai fie ceva ce se poate face!

-Îmi pare rău, dar tumoarea a înaintat prea mult și ma tem ca este prea târziu!

-P-Pot să-l vad?

-Desigur, dar doar dumneavoastră!

-Mulțumesc! Erika tu ramai aici! îmi spune Kate

-Bine!
Perspectiva lui Kate

Intru încet în salonul lui Lucas și privesc spre pat!Frumosul meu print era acum conectat la aparate și se zbătea intre viata și moarte! Merg lângă el și îi iau mana intra mea!

-Bună Lucas!De ce nu mi-ai spus? Am fi putut sa trecem peste asta împreună! De ce ai decis sa lupți singur? De ce?Acum uita-te la tine, ești aici într-un spital și te zbați ca sa trăiești! Te rog lupta, pentru iubirea noastră, pentru noi, pentru mine! Te rog, ramai cu mine, nu ma părăsi!Te iubesc!

-Kate?

-Da,Lucas eu sunt, sunt aici cu tine! Ești bine! Slava domnului!

-Nu Kate!

-Ce?

-Am spus nu, îmi pare rău, dar eu o sa plec, o sa ajung acolo sus,Kate eu

o sa mor!

-Nu Lucas!Nu poți sa pleci! Nu te voi lăsa!

-Te rog, iubito nu face lucrurile și mai grele decât sunt! Ascultă-mă! Nu vei fi singura, o să-ți găsești printul fermecat și vei trai cu el într-un castel,fericiți și cu o grămadă de copii! Vei fi fericita!

-Nu pot să-mi imaginez viata fără tine!Ramai cu mine! Te implor!

-As vrea sa pot,dar destinul are alte planuri pentru mine! Trebuie sa plec, dar nu uita ca niciodată nu te voi uita! Mereu voi fi alături de tine, voi fi aici în inima ta! Te iubesc!

-Dar...

-Shhh, iubito, acum sa ne bucuram de cele câteva minute pe care le mai avem de trăit împreună!

-Lucas ...

-Nu plange! Vino aici! spune și își deschide bratele

Eu ma ghemuiesc la pieptul lui și îi ascult bătăile inimii, aceasta sunt din ce în ce mai slabe, pana când au dispărut de tot!

-Te iubesc! șoptește încet după care își închide ochii

-Te iubesc! spun și adorm pe pieptul lui!

Hei dragilor, gata și capitolul 18,sper sa va placa, aștept păreri, va pupacesc! ❤❤❤

Iubirea doare!-postez rar-Unde poveștirile trăiesc. Descoperă acum