Un nou început

334 25 2
                                    

Laura's POV

Deschid ochii, dar sunt puțin amețitã. Aștept câteva momente ca să mă 'trezesc' de tot și mă dau jos din pat. Văd o cameră frumoasă...doar că e cam goală: pereți albi, un dulap un pat și un radio. Cred că îl voi pune pe Ross la zugrăvit. Oare unde este? De ce m-a lăsat singură? Și cum de nu m-am trezit când m-a adus aici?  Ies din cameră și cobor scările. Simt un miros plăcut și îl urmez. Ajung într-o bucătărie mare. Îl vãd pe Ross.

-Bună-ziua somnorici, spune el cu un rânjet ținând o tigaie în mână.

Nu mă pot abține și încep să râd. Mă privea foarte atent și mi-am coborât privirea în podea. Atunci îl aud încercând să spuna ceva:

-Ești...hmmm...Îți stă bine ciufulită. :))

-Îți stă bine cu tigaia în mână...zic eu puțin supărată de afirmația făcută.

-Aaaa, da? a zis el lăsând tigaia jos și încercând să mă prindă.

Atunci nu an mai ezitat și am început să alerg pe unde vedeam cu ochii. Mă simțeam ca la grădinițã, doar că eram cu un metru mai mare și nu știam pe unde să o iau. Este o casă mare...foarte mare. Deodată nu se mai aud pașii lui Ross. Stau puțin nemișcată și mă prinde de la spate. Mă întorc cu fața spre el și fac câțiva pași în spate, iar el mă urmează. Mă uit în ochii lui căprui care erau superbi...., dar continui să mă îndepărtez.

Ross's POV
Laura ajunge lângă pian, dar încă nu se oprește. Mă apropii de ea și când întoarce capul să vadă ce este în spate o sărut pe obraz. Ea întoarce capul înapoi spre mine și când încerc să sărut ca seara trecută, lasă mâna pe clape. Acestea scot un zgomot puternic și mă întrerupe. Ea se întoarce de tot și mângâie clapele, fără ca acestea să scoată vre-un sunet. O admir cum admiră și o întreb zâmbind:

-Îți place?

-Da! Este visul meu sã învãț să cânt. Tu...

-Te voi învãța, dar după ce mâncăm și terminăm treaba!  zic eu pe un ton puțin răstit.

-Mulțumesc, să trăiți, zice ea luând poziția unui soldat.

O strâng tare în brațe, pentru că este adorabilă. Nu îi dau drumul dar ea mă face atent!

-Domnule comandant Ross ....mi-e  foame!

Am oftat și am luat-o de mână până în bucãtărie.

-Stai aici, îi zic eu.

Laura's POV

Aștept până vine Ross. Îmi pune mâna la ochi și mă conduce până afară cred, pentru că simțeam umbra copacilor.

-Ești gata? a zis el încântat.

-Da... zic eu nesigură.

Atunci îmi ia mâinile de la ochi și pot observa o măsuță mică. Era un peisaj foarte drăguț. Iar păsările cântau.

-Ia loc! :)

M-am așezat fără să mai spun ceva. Ross se duce și vine cu un trandafir pe care îl pune în vaza de pe măsuță.

-E frumos, zic eu zâmbind.

-Mulțumesc...mi se mai spune.

-Nu tu! Trandafirul! zic eu roșind.

-Da știam...m-am prins din prima. :)) zice el râzând.

Am mâncat și nimeni nu a mai zis nimeni nimic. Eu nu mă prea puteam uita în ochii lui, pentru că știam că mă privește... Mă simțeam bine când eram cu el, dar doar atunci când vorbea... Era prea liniște, sau poate cã eram eu prea timidă. Am lăsat gândurile la oparte și l-am întrebat:

-Niște lucruri de fete...gen haine, o perie...nu ai pe aici? zic eu ridicând din sprânceană.

-S-ar putea să am, dar noaptea va trebui să dormi în tricourile mele... a zis el privindu-mă din cap până-n picioare.

-Nu te uita așa la mine, eu nu voi face nimic... și depinde de tricouri, eu nu port orice. zic serioasă.

-Ok...ok nu ma puteam abține... Haide, am câteva lucruri în mașină. Trebuie sã îți aranjăm camera.

Am mers până la mașină și a scos câteva cutii cu lucruri...Urma să fie o zi lungă.

Acesta este noul capitol...este cam scurt dar sper sa va placa. Love you! :*

Iubire interzisă- A Raura StoryUnde poveștirile trăiesc. Descoperă acum