The secret {Finalizată}

Capitonul 21

Asta e. Asta e ziua nunții. Aparent ăsta nu e un vis. Eu chiar sunt împreună cu o scumpete de copil. Cu cel mai frumos băiat din lumea asta și cel mai drăguț și mai grijuliu și mai perfect. Îl ador. Eram cu niște prietene apropiate în camera mea. Mai exact Rachel, Sara și Yuna. În câteva momente trebuie să îmi fac tupeu și să merg în spre altar. Inima îmi bate la maxim de tare iar gândurile mele sunt în toate direcțiile. Venise momentul. Nu aveam chef de nuntă mare așa că am invitat doar persoanele apropiate. În sfârșit vine momentul. Shin fiind la doar câțiva metrii de mine. Când își întoarce capul spre mine un val de emoții il cuprinde, iar lacrimile lui de fericire cad încet pe obrajii lui roșii. Mă apropii încet de acel altar și ajung față în fața cu Shin.
După nuntă am mai stat puțin cu prietenii și "noua familie" a lui Shin. Dap... Părinții mei au fost acolo, și chiar se înțelegeau foarte bine. Ai mei au insistat ca Shin să îi strige mama și tata, iar emoțiile l-au pătruns și mai tare. După toată nebuneala în sfârșit vine noaptea.
M: Să te vad acum cum reziști nouă luni fără joaca.
S: Am jucăriile de sus si dacă o fac încet și senzual nu deranjez copilul cu nimic. Plus că e mic acum.
M: Mmm. Bine tati. Joacă-te, dar ai grijă.
Cu un ranjet pervers pe față îmi deschide încet rochia sărutându-mi gâtul. Mă atinge ușor pe spate făcându-mă să tremur. Îmi atinge ușor talia în timp ce mă sărută iar eu mă încălzesc din ce în ce mai tare. Încet încet și el scapă de costum. Săruturile lui îmi acoperă fiecare centimetru de piele, iar eu îmi dau ochii peste cap în continuu.
Shin trage pătura peste noi și intră ușor în mine. Simt o durere mai mare că nici o dată și îi zgâri spatele cu unghiile cât de tare pot. Amândoi respirăm greu și Shin începe să se miște încet și senzual în mine. Îmi ridică mâinile de asupra capului și grăbește puțin pasul. Senzația ușor ușor devine din ce în ce mai plăcută. Gemetele mele se intensifică, iar mâinile lui Shin se îndreaptă spre jucăriile lui preferate. Începe să se joace cu ele și să mărească ritmul. Tot se intensifică din ce în ce mai mult iar apoi el iese brusc din mine.
S:  Princess. Vreau sa vad cât de rapide sunt mânuțele tale. Joacă-te cât de rapid poti.
M: bine S-shin...
Mă pun peste el iar apoi încep să îmi mișc mâinile rapid peste jucaria mea. O fac din ce în cel mai rapid și aud cele mai frumoase gemete de la Shin. În scurt timp îl fac să își dea drumul iar apoi mă las ușor pe pieptul lui.
Adormim rapid amândoi fiind foarte obosiți.
Apoi a urmat o perioadă în care aveam schimbări rapide de stare, crampe, grețuri și simțeam că am toate bolile de pe Pământ. Bebele era deja mărișor și trecuseră aproape nouă luni. Eram la plimbare cu mașina prin oraș și simt dureri mai mari decât de obicei. Incerc să le ignorat dar Shin observă că mă simt rău. Se uita puțin la mine iar apoi întoarce masina și se duce în altă direcție.
M: Ce faci? Unde te duci?
S: Eu cred că acuș o să îmi vad micuța deci vreau mai repede.
În câteva minute ajunge la spital iar durerile erau din ce în ce mai mari. După aproximativ 3 ore tot se terminase, iar Shin a leșinat de fericire. Următoarea zi când eram puțin mai ok mi-am văzut capodopera și chiar era cel mai frumoas copil din tot spitalul