Doar eu și micul meu înger păzitor știm cât am plâns.
Cât am plâns din cauză că nu voi fi vreodată în ochii tăi mai mult decât un prieten foarte bun.
Dar măcar știam că te cunosc mai bine decât oricine pe lume asta.
Doar eu știam că îți plăceau filmele Disney, în special Mulan.
Doar eu știam cât de mult adori atât zilele, cât și nopțile ploioase.
Doar eu știam de cât de multă afecțiune aveai nevoie, deși aveai o statură intimidantă.
Dar în spatele durității și al expresiei dominante și serioase pe care o ai mai mereu, se află cel mai pur și minunat suflet cu putință.
Nu pe ea o sunai târziu în noapte pentru a te ține în brațe, din cauză că ai avut un coșmar.
Nu.
Pe mine mă sunai.
Pe mine mă strângeai în brațe, iar zâmbetul acela mic și moale și micul „mulțumesc" șoptit pe care îl rosteai, mi le adresai mie.
Cu mine făceai maratoane de filme horror, deși știai că sunt o pisică speriată când vine vorba de ele.
Cu mine vorbeai aiureli și râdeai din orice lucru minor.
Cu mine, nu cu ea.
Chiar dacă simțeam că îmi va lua locul într-o zi, nimeni nu te va cunoaște așa bine cum o fac eu.
CITEȘTI
Sweet thoughts||Yoonmin
Fanfiction| Angst | Boy×boy | Love | „Felul în care o privești pe ea, felul în care îți sclipesc ochii atunci când îmi povestești ce ați făcut în acea zi, cum ai vrut să o ții în brațe, sau cum ai vrut să o săruți, mi-aș fi dorit să-ți pot spune ce e în s...
