Am încercat să mă urc pe rafturi, dar am ajuns doar să fiu certat de un angajat de acolo, care nici măcar nu s-a uitat la mine atunci când l-am rugat să mă ajute.
Așa am ajuns eu să mă uit ca ultimul prost la supa preferată, la care nu puteam să ajung.
Se pare că voi lua de alt fel.
Mâna mea se întinde spre o supă instant aievea, însă se oprește pe ambalaj atunci când simt o prezență în spatele meu, alături de un braț lung care se întinde deasupra mea.
Nu mă pot abține din a privi mâna albă și ușor osoasă care apucă una din supele mele preferate.
De aș avea și eu brațe lungi.
Rămân confuz atunci când acea supă ajunge în dreptul meu.
Stau câteva secunde pe loc, așteptând ca persona să se retragă, dar în schimb observ cum mâna care ține supa se mișcă puțin din încheietură, semn să o iau.
Eram încă nedumerit, dar o iau, șoptind un „mulțumesc" în timp ce mă întorc puțin spre persoana respectivă, inima mea sărind peste o bătaie, poate mai multe când ochii mei dau unii mărgelați.
Ochi pe care îi cunoșteam mult prea bine.
CITEȘTI
Sweet thoughts||Yoonmin
Fanfiction| Angst | Boy×boy | Love | „Felul în care o privești pe ea, felul în care îți sclipesc ochii atunci când îmi povestești ce ați făcut în acea zi, cum ai vrut să o ții în brațe, sau cum ai vrut să o săruți, mi-aș fi dorit să-ți pot spune ce e în s...
