Nick: Ai încredere in mine, bine?
Karl: Mereu am.
Nick: Acum hai să mergem să le spunem și băieților. Toți erau îngrijorați pentru tine.
Au coborât amândoi in sufragerie. Băieții se uitau confuzi la ei.
Nick le-a explicat tot ce s-a întâmplat cu Karl si cum stă treaba.
Karl doar se uita in jos de rușine. Voia doar să fie intr-un loc singur, fara probleme. Cand Nick a terminat de povestit, băieții au rămas fara cuvinte.
George: Asta e...groaznic..
Punz: M-ai chemat fiindcă voiai sa vin si eu intr-o excursie cu voi?
Karl: Da, știu ca tu si Nick sunteți ca frații si am vrut sa fiți împreună.
Nick: ......
Punz: ......
Clay: Asta e o situație serioasă, trebuie sa facem ceva. Karl, nici sa nu te gândești că nu te vom ajuta. Vom face tot ce putem sa te ajutăm. Toți.
George: Așa-i. Asta face o familie până la urmă, nu-i așa? :)
Karl: Băieți, vă mulțumesc enorm!!!
Nick: Quackity, tu nu spui nimic?
Quackity: Lăsați toată treaba asta pe seama mea.
Zicând asta el doar pleacă in altă cameră si pornise un apel telefonic.
???: Cu ce ocazie, big Q?
Quackity: Trebuie să o facem. Am nevoie de ajutorul tău.
???: Tu vorbesti serios? Ce te-a luat așa deodată? Am terminat discuția pe acest subiect dintr-un motiv. Motivul fiind al tău. Știi prea bine ce ai spus.
Quackity: Știu, dar m-am răzgândit. Chiar am nevoie, te implor.
???: Ne vedem mâine acolo. Vom avea multă treabă.
Apel terminat. Quackity se întoarse in sufragerie.
Clay: Ce prostie vrei și tu să faci?
Quackity: O "prostie" care ne va salva prietenul.
Clay: Fii serios. Deja avem pe cap chestia asta cu Karl, mai lipsește sa intri si tu intr-o prostie.
Quackity: Tu taci. N-am nevoie de criticile tale acum. Niciodată n-am avut nevoie. Îl voi ajuta pe Karl si fără sa-ti aud ție părerile necerute.
Nick: Băieți, eu cred ca voi doi uitați ce am zis mai devreme-
Punz: Că vom face tot ce putem-
George: Ca să-l ajutăm pe Karl-
Clay: ...împreuna
Quackity: ...ca o familie
Nick: Așaaa, vedeți? Nu e greu sa ne înțelegem. Nu e momentul potrivit sa va certați.
Quackity: Ok.
Clay: Tot ce ai de spus e "ok"
Quackity era prea nervos si nu avea chef sa-si verse nervii pe băieți. Știa ce avea de făcut.
Karl, nu te teme, te voi ajuta eu. își spuse in gând.
Plecase intr-o altă camera unde se puse să doarmă. Gândurile îl țineau treaz.
Poate chiar voi reuși, trebuie sa reusesc. Pentru Karl. Pentru a le dovedi ca nu sunt numai un tip care râde la orice prostie. Sunt mai mult de atât, curând toți imi vor ști valoarea si niciunul nu mă va mai subestima.
Dimineață se trezise devreme. Avea planuri. Trebuia sa fie sigur ca nu trezește pe nimeni altcineva care avea sa-l urmărească.
A inchiriat o mașină si a plecat spre locul întâlnirii unde trebuia sa se întâlnească cu persoana misterioasă.
A ajuns în vreo jumătate de oră.
Coborâse din mașina in fața unui...cazinou. Un cazinou vechi.
???: Ai venit. Ei bine, îți era dor de el?
Quackity: Puțin.
???: Va fi bine. Dar de ce te-ai răzgandit. Parcă nu voiai sa mai auzi de cazinou de când cu-
Quackity: Taci.
???: Înca n-ai trecut peste. Imi pare rău. Sa mergem. Am cheile cu mine.
A deschis ușile mari si roșii cu cheia, interiorul cazinoului părea neatins de peste doi ani, ceea ce este si normal. Nu s-a mai ocupat nimeni de el de când Quackity l-a abandonat.
???: Ai nevoie de bani, așa-i?
Quackity: Cât mai mulți.
???: Vrei să discutăm despre asta..?
Quackity: Nu, am nevoie doar de bani. Cât mai repede posibil. Și nu renunț până nu fac rost de ei!
???: Ca pe vremuri..Ai rămas neschimbat.
Quackity: Uite, Ranboo. Nu vreau sa discut despre nimic acum. Trebuie sa imi ajut un prieten si asta cât mai repede.
Ranboo: Înțeles șefu :)
Quackity îi zâmbise obosit. Ranboo observase.
Ranboo: Poți să te întorci acasă. Ai vazut cazinoul si in ce stare e. De aici ma descurc, voi mai chema niste prieteni sa ma ajute. Va fi totul ca nou. Ai încredere. :)
Quackity: Nu pot sa plec acasa inca, dar ma găsesti in masina, cel mai probabil dormind. Trezeste-ma daca ai nevoie de ceva.
Ranboo: Contează pe mine.
