Un trandafir de gheata

20.

Claudia isi sterse inca o data lacrimile provocate de ceapa pe care se chinuia sa o taie in timp ce visa cu ochii deschisi la noaptea pe care o petrecuse cu Adrian la hotel. Fusese de parca nu mai voia sa-i dea drumul niciodata si nu ar fi banuit intr-o mie de ani ca un barbat atat de rece ca el in aparenta poate sa ascunda atata pasiune. 

O mana ferma o prinse de talie si mai ca scapa cutitul din mana. O panica familiara o cuprinse pana simti un parfum bine cunoscut si auzi vocea care o bantuia zi si noapte.

- Esti foarte sexy la bucatarie, ii sopti Adrian. Nu as fi banuit ca ai asemenea talente.

Claudia nu apuca sa spuna ceva ca mana lui incepu sa o mangaie de-a lungul coapsei, iar mii de senzatii delicioase se adunau pe pielea ei ca niste furnicaturi. Si daca ar fi fost imbracata in cateva straturi de material ar fi simtit acelasi lucru. Nimeni niciodata nu avusese asemenea efect devastator asupra ei, minte si corp deopotriva. Buzele lui se miscara senzual pe ceafa ei si picioarele i se inmuiara. Isi lasa capul pe spate si Adrian continua atacul fara mila asupra gatului ei, iar Claudiei ii scapa un geamat de excitatie. Chiar cand plonja cu totul in vartejul pasiunii, auzi usa de la intrare si pasi grabiti indreptandu-se spre bucatarie. Se desprinse deodata de Adrian, chiar inainte sa auda vocea entuziasmata a Mariei.

- Mami, am venit! Fetita se opri cand il vazu pe Adrian aranjandu-si sacoul putin sifonat si parul in dezordine. Mama ei rasufla putin cam precipitat si avea obrajii rosii, lucru care o sperie pe fetita. Asta se intampla de obicei cand era bolnava si avea febra mare. Mami, esti bine? o intreba speriata.

Claudia se fastaci si isi musca buza in incercarea de a se stapani. Trecuse prea repede de la o stare la alta si nu stia cum sa-si linisteasca inima care o luase la galop. Ii arunca o ocheada lui Adrian, dar el ridica o spranceana, asteptand sa auda si el ce-i raspunde fetitei. Claudia isi drese vocea si se apropie de fetita, o saruta pe frunte si ii spuse cu convingere:

- SIgur ca sunt bine! Gateam o garnitura pentru friptura si s-a facut cald in bucatarie.
Adrian pufni in semn de amuzament și își scoase telefonul care începuse să sune insistent. Fetița își îndreptă din nou atenția asupra Claudiei, incercand sa de convingă că nu e nimic în neregula cu mama ei, apoi o lua la fuga spre ea. Drumul ei se întrerupse brusc când aluneca pe gresie și se izbi cu putere în picioarele lui Adrian, iar telefonul acestuia îi sări din mana și ecranul se făcu țăndări pe podeaua dura. Fetița se uită speriata la Adrian care se aplecă să ia aparatul și să analizeze stricăciunile. Se întoarse brusc spre fetiță, iar aceasta își acoperi chipul cu mâinile, pentru a se proteja. Fata ușor amuzată a lui Adrian se transformă într-o masca de gheață și o privi cu dezgust pe Claudia care rămăsese pironită langa masa. Ii îndepărta cu blândețe mâinile de la nivelul fetei și i se adresă Mariei pe un ton ferm.
- Maria, nimeni niciodată nu o sa te mai lovească, înțelegi? Cine va încerca să-ți facă rău va avea de-a face cu mine. Iar eu sunt foarte puternic, vezi?
Fetița aprobă cu lacrimi in ochi, prea șocată de atitudinea lui pentru a mai putea articula câteva sunete.
- Du-te cu Elena până sus, să-ți arate ce ți-a cumpărat mami, ok?
Claudia o lua în brațe și o sărută, soptindu-i cuvinte de alinare. O tăcere încordată se instala după plecarea fetiței.
- Cine o bătea pe fetiță? Tu sau altcineva? întrebă Adrian.
- Tatăl ei... El... nu suporta să greșească in vreun fel sau sa plânga.
- Și tu ce naiba păzeai? continua el pe un ton din ce in ce mai iritat.
- Am incercat de multe ori sa plec, dar... Nu am avut unde, m-a amenințat mereu. Plus că se întâmpla asta doar când era beat. Lipsea oricum mult de acasă și când venea, mă lovea pe mine, in general.
Claudia se uita in gol și își dădea seama ce seci erau cuvintele ei. Era o ratata din toate punctele de vedere. Nu reușise să facă nimic cu viața ei, iar toate traumele vieții sale se reflectau in puiul de om de la etaj. Ar fi vrut să aiba curajul sa se sinucidă și să termine cu mizeria de viață de până acum.
- Sa pregătești fata. Peste o ora, o duc să-i fac pașaport, ii spuse deodată Adrian.
- Pașaport? De ce?
- Vreau să vă duc undeva.
Claudia vru să protesteze, aceeași teama de necunoscut cuprinzandu-i pieptul, dar Adrian o opri.
- Ai încredere în mine! O să vă placă. Doar pregătește-o!
După o ultimă privire scrutătoare, Adrian își îndreptă din nou sacoul și ieși grăbit. Claudia se săturase de sentimentul asta permanent de frica și de neprevăzutul care dăduse tonul relației lor inca de la început. Treceau de la agonie la extaz și invers cu o viteza uimitoare și nu știa cât va mai putea rezista. O groază cumplită o cuprinse când realiza că îl iubește la fel de mult ca in adolescență și că nu o să-și revină niciodată dacă o să se termine urat lucrurile dintre ei. Renăscuse in ea, pe nesimțite, o dorință nebuna de a iubi și de a fi iubita, iar în momentele lor de tandrețe devenise realitate acest vis. ii venera fiecare atingere a mâinii, fiecare sărut și pielea ei tânjea după mai mult mereu. Ii era rușine pentru ceea ce simțea și crezuse că e doar mama, nu și femeie. Și totuși era a lui. Iremediabil și indubitabil, in toate formele și în toate momentele zilei, pe viață.