Un trandafir de gheata

27.

- Nu pot sa fac ce-mi ceri!
- De ce? Te comporți foarte ciudat și îmi ascunzi lucruri. Nu-mi place deloc atitudinea ta! ii spuse nemulțumita Andreea lui Sebastian.
- Cum adică mă comport ciudat? Niciodată nu am discutat despre afacerile mele cu tine! N-o sa incep acum sa o fac.
- Daca e vorba de cea mai buna prietena a mea, am tot dreptul să știu ce se întâmplă.
- Andreea, nu mai incerca sa mă descoși! Știi că nu suport!
Văzând că nu rezolva nimic așa, Andreea se apropie înfrântă de el și se lipi de pieptul lui, apoi își lasă fruntea pe buzele lui, așteptand sa fie sărutată. Sebastian o cuprinse de talie, ii ridică bărbia și o pătrunse cu limba într-un sărut pasional care o lăsă fara aer.
- Daca sperai că mă mulțumesc cu un sărut cast pe frunte, nu ți-a ieșit. Știi că nu sunt omul jumătăților de măsură, ii spuse el.
- Te rog, haide sa o ajutam pe Claudia, îi răspunse ea.
- Nu te lași până nu obții ce vrei, se pare. Și cică eu sunt cel încăpățânat...
Andreea îi desfăcu primii nasturi de la cămașă și începu să-l mângâie senzual pe piept, simțind cum se întețiseră bătăile inimii lui sub palma ei.
- Nu am cum, iubito, înțelege!
- Trebuie doar sa-i asiguri un avion de mici dimensiuni pentru a ajunge in SUA și să vorbești cu oamenii tăi de încredere de acolo ca să o preia până se pune pe picioare, insistă ea, înaintand timid către cureaua de la pantalonii lui.
- Mă bagi numai în belele, femeie, gemu Sebastian când mana ei începu să desfacă puțin câte puțin cureaua.
- Spune că o ajuți... I-o datorezi, in definitiv. A avut grija de Cristi...
Sebastian îi dădu mâna la o parte, dar o lua în brațe și o trânti in pat. Își dădu jos cămașa și pantalonii și se urca in pat langa ea.
- Daca tot îmi faci probleme, trebuie să știu pentru ce... Știi că îmi place să fac treburile organizat, ii spuse el pasional și începu să-i sărute picioarele, înaintand lent către buric.
- Ce nu fac eu pentru binele prietenei mele.... Apucă să mai spună Andreea înainte să se lase pradă placerii.

- Prioritatea noastră, a tuturor, e sa punem mâna pe teritoriile lui Cobra. Am dreptate? insistă Daniel pe lângă membrii clanului.
- Cobra tot zice că se retrage de câțiva ani și tot el trage sforile, in definitiv, își dădu cu părerea un bărbat mai în vârstă, corpolent, îmbrăcat elegant. Pe fiecare deget avea tatuat cate un turn, semn al vechimii pe care o avea în clan. Toți îl admirau pentru înțelepciunea lui.
- Crezi că e o cacealma? întrebă bănuitor Daniel.
- Cu siguranță! Asculta-ma ce zic!
Daniel se întoarse către Adrian, gata să-i ceară să-și spună părerea, dar îl văzu privind în gol, absent, de parcă nu-l interesa deloc ce se întâmpla acolo. Pe când fu gata să renunțe la a-l mai întreba ceva, Adrian începu să vorbească adresandu-se tuturor membrilor.
- Avem nevoie de informații din interior. Ori voi va tot fofilati, nu vreți să trimiți oameni să-i spioneze afacerile pentru că va căcați pe voi de frica! Asta e adevărul! Nu e normal oare sa vă tremure chiloții când va ordona Daniel ceva? Nu-i datorați respect șefului vostru? Cine nu executa, este executat.
Daniel rămase mut de uimire in fata unui asemenea tur de forță din partea lui Adrian. Nu se așteptase sa fie atât de categoric și atitudinea lui îi gâdila orgoliul. Puterea, frica și respectul mergeau mana in mana, ori el obținuse puterea, dar fara celelalte două. Toți îl considerau un sef neexperimentat, prea tânăr pentru funcție și căutau să-l sape. O tumoare se iscă printre cei mai de vază capi ai clanului și Adrian se ridică în picioare iritat.
- Încetați cu cotcodăceala! Are cineva sânge în instalație ca să rezolve problema sau stăm și ne certăm ca chiorii?
- De ce te agiți așa, Adrian? Nu te-am văzut niciodată așa. Ai vreun interes special în toată treaba asta? îl întrebă același bărbat.
- Același interes ca și al vostru. Cred că nu pricepeți gravitatea situației. Cobra își vinde societățile în masă și noi ne certăm ca muierile. O să ne trezim cu cine știe ce rahat cu ochi stăpân peste tot și o să trebuiască să negociem cu el. Nu vad ce e de discutat atâta!
- Adrian, de acord cu tine, dar cred că ne puteai explica mai calm situația. Am niste muieri faine, venite de prin Rusia. Blonde cu forme, ochi albaștri. Poate vrei sa vii sa te rezolve. Mai scapi de nervi, îl luă peste picior bărbatul, lasandu-se pe spate în scaun, provocandu-l să-i dea o replica.
- Îmi fac rost singur de femei, ii spuse Adrian infundandu-si in buzunarul pantalonilor eleganți pachetul cu țigări și bricheta din aur masiv. Nici nu se obosi să-i mai salute când ieși. Simțise că ajunsese la limita cu toate. Daca mai rămânea acolo, era în stare să-l taie ca pe porc pe nenorocitul ăla. Niciodată nu suportase violenta sau sângele. Crezuse in metode mai eficiente de a distruge pe cineva, dar porcul ăla arogant merita din plin o lecție.
Se refugie pe balconul generos al camerei de hotel și se delecta cu țigara după care tânjise câteva ore. Peisajul nocturn semăna cu un furnicar datorita circulației intense. Orașul nu dormea niciodată, după cum se părea. Rememora întâlnirea cu Claudia, corpul ei, mirosul, fragilitatea ei. Acum era la mij de kilometri de ea și doar raportul de la cel care o supraveghea îl mai liniștea. Scăpase de sub control situația, dar trebuia să-și revină dacă voia să reușească. Faptul că era departe de el, că nu-i putea controla ieșirile, nu afla decât ulterior cu cine se întâlnea, totul îl înnebunea. Se obișnuise sa o știe în casa lui, in patul lui, mereu supravegheata și controlată. Dar avea să se asigure că nu mai durează mult. Daca își păstra concentrarea, in 2-3 luni se termina totul. Deja începuse sa se termine, se gândi el satisfăcut. Totul se plăteste în viața și Daniel avea să afle curând cat de scump se plătea atunci când se lua de cine nu trebuie.