Scurta recapitulare!
Legosi, lupul, este dus cu zaharelul de Haru, capul rautatilor. Louis, cerbul cu fundul mare si partenerul lui Legosi, ajunge sa fie capturat de asemenea. Cei doi se afla in ipostaza din primele capitole ale întâlnirii lor, adica in celula. De aceasta data amandoi sunt prizonieri.
Misiunea lor actuala este sa scape si sa isi continue viata impreuna... sau separat.
Legosi P.O.V.
In timp ce il las pe Louis sa se odihneasca, caci spre deosebire de mine a incasat bataie..., ma gandesc profund la un mod prin care as putea sa fac cătușele sa dispara.
As putea sa le rod, dar nu cred ca am coltii suficient de puternici pentru asta... as putea sa incerc sa ma intind catre cheile puse fix intr-un cui bagat in usa celulii... . Ce tot gandesc... nu va functiona... o sa murim aici si nici macar nu voi putea sa il mai tin vreodata in brate pe Louis.
Louis P.O.V.
Deschid usor ochii si il vad pe Legosi, ceea ce ma face sa zambesc involuntar, apoi realizez conjunctura in care ne aflam si brusc racoarea cimentului pe care zac intins devine mai pregnanta.
Imi amintesc un loc clar prin care ma pot strecura afara... cel putin eu si sa il ajut sa iasa afara si pe iubitul meu.
¿ Iubit ?
As vrea eu... mil doresc, dar acum trebuie sa ma axez pe evadarea noastra.
Vad cheile afurisite puse pe usa... doar daca am putea ajunge la ele. Brusc incerc sa ma eliberez din lanturi, sperand ca glezna piciorului meu este sufivient de subtire, insa tot ce fac este sa creez un asurzitor zgomot si sa il sperii pe Legosi.
—Ce incerci sa faci? ma întreabă fara ca macar sa se uite la mine.
Oare inca este suparat din cauza a ceea ce i a povestit Haru...?
—Uhm... sa stii.. sa stii ca ceea ce a zis Haru nu este adevarat! Din pacate nu pot spune nici ca este o minciună. Eu doar am crezut ca nu va fi asa... eu chiar cred ca incep sa ma indra-
—Nu cred ca vreau sa vorbesc despre asta acum. Uita ca as fi suparat... doar uita. Dupa ce scapam de aici cred ca e mai bine sa ne luam la revedere. spune el soptit, dar cu toate astea ferm, impiedicandu-ma din a ma confesa.
— Oh... presupun ca asa e cel mai bine. zic, uitandu-ma spre perete pentru a-l impiedica sa imi vada lacrimile in formare.
Legosi P.O.V.
Ceea ce i-am spus este exact opusul a ceea ce as fi vrut sa ii spun... il iubesc... dar unul dintre noi trebuie sa accepte ca lumea mea si lumea lui.. nu... nu merg unite. Ne-am nascut incompatibili. Doar ne distrugem unul pe celalalt.
Atfel, dupa cateva minute de tacere inconfortabila imi vine o idee... una la care nu as fi vrut sa fiu in postura sa o gandesc macar.
—Am o idee! spunem amandoi odata.
—Tu primul. spun eu, nedorind sa imi dezvalui adevarata idee, in speranta ca a lui este una mai buna.
—OK. Nu o sa iti placa... nu o sa imi placa, dar cred ca stii ca nu avem de ales. face o pauza in vorbire care ma ingrijoreaza.
—Continua, te rog. îi indemn eu.
— Avand in vedere ca poti ajunge cat de cat spre mine... iar piciorul meu legat este aproape de tine. Ma gandeam ca... poate... l-ai putea manca. spune ultima parte repede si infricosat, strangandu-si materialul pantalonilor uzati in pumni.
Deci se pare ca eram conectati la spatele capului tot acest timp.
—Nu am vrut sa se ajunga aici... nu cred ca o pot face, cu toate ca asta era si ideea mea. imi pare rau...
Rade. Scurt si ironic oarecum.
—Ce? spun oarecum ofensat.
—Nu ma poti musca? Fii serios, Legosi... asta este singura cale. Gandeste practic. Eu voi fi bine... noi vom fi bine, atata timp cat reusim sa scapam de aici. spune sigur pe el... ceea ce ma convinge oarecum.
Nu e ca si cum nu mi-as dori... sa il gust. Dar este total gresit....
—Bine... daca asa consideri tu ca este bine... .spun in timp ce ma indrept mai aproape de el, cat imi permit lanturile ce ma leaga de sol.
Imi asez trupul pe jos, intins la maxim spre piciorul lui, iar cu mainile imcatusate reusesc sa il prind.
Ma uit in ochii lui imensi, care ma privesc blanzi si intelegatori, in ciuda faptului ca urmeaza sa ii fac rau, sa il ranesc indiscutabil.
Ii mangai usor piciorul in semn de comfort si cu o privire de "Imi pare extrem, extrem de rau"....
Iau prima muscatura.
