~dupa 5 zile~
Louis P.O.V.
Am ajuns in cocioaba asta impreuna cu Legosi. I-am facut un pat din paie si l-am lasat acolo sa se odihneasca. Poate cand se va trezi va fi in stare sa mearga singur.
Ies afara dupa mancare... am cativa bani la mine... daca ma misc repede as putea cumpara ceva. Bine ca inca sunt in perimetrul pietii negre.
Oare e ok sa ma afisez pe acolo? Cred ca mai bine stau ascuns... iepuroica sigur e pe urmele mele... sau ale lui Legosi.
Se pare ca vom sta nemancati astazi.
Ma întorc inapoi si ma gandesc la un plan pentru a recuceri baza, insa nu imi vine nimic in minte. Nu am fost niciodata pus intr-o astfel de situatie si nici nu credeam ca voi fi.
Ma uit la Legosi care a adormit in paiele alea... probabil nu e foarte confortabil. Doarme atat de pasnic... parca ar fi un bebeluș. Nici nu inteleg de ce balesc atat dupa el... el probabil nu s-ar gandi la nimic de genul, iar eu mi-am parasit practic familia pentru el. Sper ca sacrificiul meu sa nu fie in zadar.
Pleoapele imi cad si simt ca daca o sa mai stau mult treaz o sa lesin... asa ca ma apropii tiptil de lup si ma asez langa el. As vres sa il iau in brate, dar poate nu e cea mai buna idee, asa ca ma intorc cu spatele si incerc sa dorm.
~~~
Legosi P.O.V.
Il simt pe Louis cum se aseaza langa mine si ii astept atingerea cu nerabdare, insa observ ca se intoarce cu spatele, oftand. Probabil e suparat si regreta ca nu m-a lasat acolo... si eu as face-o.
I-am dezamagit pe toti. Gouhin, Louis, probabil si Haru, desi inca nu stiu care este treaba cu ea. Ma simt al nimanui si o povara. Incerc sa nu ma invinuiesc, dar nu reusesc.
Ma intorc catre Louis, practic catre spatele lui. Este atat de firav in comparatie cu mine, insa este inzecit mult mai inteligent.
Imi intind mana, ale carei ghiare sunt cam mari, catre talia lui si o tin deasupra ei cateva secunde, desi se simt ca niste ore bune... o las incet in jos si ma apropii mai tare de el.
Nu a adormit, ii aud rapida care se accelereaza pana la un punct, dupa care mi se adreseaza.
— De ce faci asta?
— Ce anume? ma prefac nestiutor...
— Asta. spune si isi pune mana peste a mea, care se afla pe talia lui.
— De ce imi faci tu asta? intreb la randul meu. O sa mor din cauza lui.
— Eu am intrebat primul.
— Doar am vrut sa....
—Nu... nu ma deranjeaza sa stii, doar ca.... spune intorcandu-se, fetele noastre fiind la 5cm distanta... la fel si buzele.
—Doar ca........
El continua fraza, dorind sa isi termine ideea, insa cuvintele lui trec pe langa urechile mele ascutite, atentia mea fiind captata doar de modul in care isi modeleaza buzele pentru fiecare cuvant... pana si modul cum vorbeste este al naibii de atragator si nu ma pot gandi decat la cum s-ar simti buzele lui peste ale mele inca o data.
Cel mai probabil a observat ca nu sunt atent si s-a oprit. Ma uit in ochii lui, in care ma astept sa vad furie pentru ca practic nu am dat doi bani pe ce a spus, lucru ce este total adevarat.
—P-poti sa repeti? spun eu stanjenit...
—Saruta-ma, ce mai astepti? spune infuriat.
Ar fi trebuit sa fiu atent. De ce n-am fost atent???
—Cee? Eu nu aveam de gand sa...
Insa sunt intrerupt. De ce? As putea spune ca nu stiu pentru ca am inchis ochii. Dar din fericire stiu foarte bine de ce.
Ma saruta apasat, chiar agresiv as putea spune si simt cum imi bate inima, cum tot sangele mi se aduna in cap si dupa cateva secunde bune nu mai putem respita.
Se retrage. Se uita la mine cu ochii lui inocenti de caprior, se intoarce cu spatele si... se culca?
Chiar nu stiam ca am nevoie de un sarut ca sa pot sa pot dormi linistit
