3.

48 3 3
                                    

~cu 24 de zile inainte~

       Legosi P.O.V.

Dupa o noapte care m-a facut sa chelesc de nervi si ingrijorare, am reusit sa discut cat de cat cu Haru, iepuroaica gasita jumatate vie, jumtate moarta. I-a venit foarte greu sa accepte denuntarea acelei gasti de batausi la politie, dar intr-un final a acceptat si m-a asigurat ca merge singura cat timp eu ma ocup de job si de antrenamentul meu la Gouhin acasa.

Ma bucur ca am reusit sa fac ceva bine de cand am inveput sa cunosc mai multe secrete din orasul asta. Gouhin sigur va fi mandru de mine!

~dupa cateva ore, la Gouhin acasa~

—Ai facut CE? Scrântitule, tu realizezi ca iepuroaica aia ar putea fi o momeala? spune el cu spume la gura.

—Nu are cum sa fie. Cand am mers la ea sa o ajut era total singura. M-am asigurat. spun eu rugandu-ma sa nu fi fost nimeni, stiind ca nu am fost atent... ce fraier pot fi.

—Ok, cum spui tu... sa speram ca nu intri in belele. Cand a zis ca pleaca? Sper ca azi. Nu suport iepuroaicele, intra sub pielea ta ai apoi te iau cu zaharelul.

—Ăăă... eu i-am spus ca poate sta cat vrea. Pana stie sigur ca pericolul a disparut... acum probabil este la mine in apart-

—Esti mai prost decat credeam. Tu vrei sa spui ca ea acum poate cauta prin lucrurile tale, sa vada tot despre tine? Si tu stai aici ca la o sarada? Pleaca acasa si izgoneste-o! ACUM!

—Dar cum pot sa fac asta??? E doar un ierbivor... ar putea ajunge in locuri întunecate si sa fie mancata.

—Tu faci cum crezi, Legosi, dar daca se ivesc probleme pe mine ma scoti din calcul. spune si imi deschide usa semn sa plec cat mai repede.

Ies pe usa cu urechile lasate, apoi ma indrept cu pasi grabiti spre casa mea. Adevarul e ca Gouhin ar putea avea dreptate. Mi-a povestit de cateva ori cum era sa fie el insusi prins de mafia leilor, pe vremea cand inca aveau seful leu... dar acum ca seful lor este un ierbivor care a putut dobori un leu... este si mai rau.

Pe drum observ un magazin cu lucruri pentru animale mici... nu ar strica sa ii iau ceva de îmbrăcat lui Haru-chan. Si poate asa mai aflu cate ceva despre larma din oras. Ierbivorele sunt animale destul de barfitoare.

Intru inauntru si stau ceva timp pe ganduri. Nici macar nu ii stiu gusturile.... dar ce conteaza? Mai bine ii dau ceva pe masura ei, decat sa imi poarte tricourile la nesfarsit. Imi umplu cocul cu strictul necesar si ajung la casa.

—Ai auzit, soro, despre cerbul ala care tot umbla cu carnivore? spune o gazela din coada catre alta.

—Da, se vorbește des despre el, desi e vazut rar. Ma intreb ce urmareste... tu l-ai vazut vreodata?

—Oh, da. Este foarte tanar. Merge cu capul in sus de fiecare data, iar coarnele lui sunt de vis. Arata foarte bine daca intelegi ce vreau sa spun. incep amabdoua sa chicoteasca, iar apoi linistea se asterne.

Oare cerbul asta este seful leilor? Se prea poate. Cerbii sunt animale destul de ambitioase, dar un cerb tanar? Sa doboare un leu.. mi-e greu sa cred.

Ajung acasa si vad ca nu este nimeni. Las sacosele jos si verific fiecare camera sa vad daca Haru este pe undeva. Poate si-a gasit alt loc unde sa stea... imi pare rau ca am lasat-o asa, dar poate e mai bine daca a plecat. Asa nici ea nu reprezinta o amenintare pentru mine si nici eu pentru ea

Ma indrept spre frigider pentru a-mi lua o gustare, dar vad ceva lipit de el. Un bilet de la Haru.

"Multumesc pentru ca m-ai ajutat. Iti sunt vesnic datoare si sper ca soarta sa ne mai aduca unul in fata celuilalt.
Am hotarat ca e mai bine sa plec. Am gasit un centru pentru ierbivore fara casa, deci nu iti face griji.
Si da, am facut declaratie la politie si au spus ca o sa incerce sa investigheze cazul... pentru binele tau ar trebui sa nu te bagi in treburile leilor. Nu stii de ce sunt capabili. Mai ales Louis."

Louis? Cine este Louis??

you can't bite me Unde poveștirile trăiesc. Descoperă acum