Louis P.O.V.
Cumva... Legosi... m-a parasit?
Gandul ma face sa ma infior. Sunt pe podea si tot ce imi aduc aminte este imaginea lui si a lui Haru... unul langa celalalt, lasandu-ma sa zac. Cum am putut lasa asta sa se intample?
Nu reusesc sa procesez nimic. Ma simt infrigurat, aud doar ganduri negre care imi trec prin cap si tot trupul ma doare. De ce? Nu stiu... nu am fost batut, sau mancat... cum si-ar fi dorit Legosi, dar simt o durere profundă, una tacuta... o fi inima mea?
Ce regret mai mult? Ca mi-am pierdut demnitatea in cateva minute din cauza unei... unei... nici nu o pot numi cumva. Sau... sau pentru ca fiinta pe care o iubesc m-a lasat in voia sortii?
Sunt poate prea slab sa lupt singur pentru el... poate prea slab sa lupt singur pentru mine, dar stiu ca nu pot sta asa... am nevoie de Legosi. Si el de mine, poate mai mult decat niciodata si o sa il readuc la mine.
Doar daca as putea da... de Gouhin?!
Legosi P.O.V.
Ma simt gol pe dinăuntru si simt ca am facut o mare greseala. Mi se face greata cand o vad pe Haru lipindu-se de bratul meu si simt cum mi se face foame.
M-am invatat acum mult timp sa imi retin pofta inevitabilă pentru carne. Am realizat ca atunci cand sunt nervos sunt mai pofticios.
Inca o simt pe Haru langa mine si las afara un oftat de zile mari si ma uit la ea incruntat.
—ce?! ma intreaba scurt si rece.
—Daca m-ai sarutat si daca am venit cu tine nu inseamna ca este ceva intre noi. Ai putea sa lasi putina distanta? spun fara ca macar sa ma uit la ea, insa simt privirea ei fierbinte, analizandu-mi profilul.
—Nu incerca sa negi ceea ce sti ca s-a infiripat deja. Eu sunt a ta, Legosi. Imagineaza-ti... sa ai cca partenera singurul animal de statura mea, ierbivor, care sa reuseasca sa puna pe fugă o armata de lei. Sunt cel mai puternic si inteligent animal pe care il vei intalni vreodata. Ai fi un fraier sa ratezi asa ceva. In plus... ce aveai de gand sa faci? Sa fugi in lume cu Louis? Ai aflat si tu. Degeaba iti consumai iubirea pe el cand el doar te foloseste... in schimb eu.. eu..
—Ajunge!!! M-am saturat sa vorbesti asa incontinuu. Nu simt nimic si nu voi simti. Ba chiar o sa iti spun la revedere acum... nu mai am de gand sa merg cu tine. Vreau sa uit de tine si de Louis si de lei si de faptul ca am trait toate astea.
—Heh... haahahahah... ar fi bine sa te mai gandesti, dragutule. spune uitandu-se in jur, la tufisurile din care ies mai multi iepuri cu pistoalele indreptate catre mine.
(Nota autor: melodia reprezinta toxicitatea lui haru)
Sangele in vine mi se raceste si... simt frica? Si dezamagire... trebuia sa stiu ca e o capchana.
—Poate daca imi acceptai iubirea... nu se ajungea aici. Legati-l!
Inchid ochii, neputand crede ca mi se intampla asta...
—Imi pare rau pentru tine, frumosule. Acum nici bietul Louis nu o sa vina dupa tine... crede ca il urasti... ce trist.
—O sa vina. Si o sa te omoare. Vei vedea... vei vedea... apoi simt cum sunt legat la gura de manutele mici ale unui iepure.
Ultimul lucru pe care il vad este imaginea ei, ranjind, trimitandu-mi un pupic in aer si facand cu mana... apoi sunt lovit in cap.
Louis... imi pare rau.
