If I remember

Capitolul 13

Mayra's P.O.V.

-A...Alex? Ce e asta?- ii zic, intrand in camera.-

Peste tot erau petale de trandafiri, lumanari si flori in fiecare colt. O masa cu niste farfurii era afara pe balcon, iar pe pat scria din petale de trandafiri: 'I love you'.

-Mayra. Imi pare rau1 Am crezut ca esti pregatita sa fim ca inainte. Regret ca am facut asta si ma gandeam sa strang tot ce e aici. Hai sa mergem acasa! Voi vorbi cu o firma sa vina si sa stranga tot din cladire. Haide!- imi zice si ma indeamna spre usa.-

-Te-am dezamagit, asa-i? -ii zic si ma opresc in fata usii.-

Normal ca l-am dezamagit. Ce sotie sunt si eu! A aranjat totul asa frumos si eu ce am facut? L-am refuzat inainte sa intru in cladire. Grozav! 

-Normal ca nu.  Am fost eu prost. Hai acasa! - imi zice si ma ia in brate.-

-Alex. - incep sa zic, ochii mei lacrimand.-

-Mayra. Nu stiu la ce te gandesti, dar nu sunt ca restul. Nu am de gand sa te fortez sa faci ce nu vrei! Te inteleg, ok? Nu plange.  Impiedicato, nu plange!  - imi spune, sincer, iar la ultima parte incepe sa chicoteasca.-

Stiu ca nu e ca celalti. Mereu m-a inteles. Si il iubesc! Il iubesc pentru tot ceea ce face. Si stiu ca si el ma iubeste la fel. 

Ajungem jos, unde Angela se certa cu un tip beat. Alex ii face semn ca plecam, iar ea imi aduce poseta, apoi se intoarce la tip.

-Daca i-a spovedit asa bine pe toti, inseamna ca la viitoarea petrecere vom fi doar noi doi si ea.- zice Alex in timp ce ma pune pe bancheta din spate.-

-Eu de ce stau in spate? - ii zic, iar el imi arata ca mai e si o perna pe bancheta.-

-Vom avea un drum lung de parcurs.- imi si imi arata cheile de la cabana nostra de la munte.-

-Aceeasi poveste, Romeo. Sa stii ca am nevoie de o patura. Imi e frig. - ii zic si imi pun capul pe perna.-

-Stiam ca am uitat ceva. Uite. Ia asta. Si am sa pornesc caldura.- imi zice si imi ma inveleste cu sacoul lui.-

-Multumesc, domnule Miller! - ii zic, iar el se apleaca si ma saruta.-

-Intotdeauna, doamna Miller!- imi spune si se duce la volan.-

De cateva zeci de minute bune incerc sa adorm, dar nu pot. Ma tot gandesc la faptul ca l-am dezamagit pe Alex. Chiar daca el zice ca nu, eu stiu ca o parte din constientul lui e de acord cu mine. Chiar daca bea si e mort de beat, el tot gandeste limpede. Oh, la *****!

-Alex! - strig, iar el pune frana brusca, iar eu dau cu capul de scaunul soferului.-

-Ce? Esti bine?  Oh, Doamne! Sangerezi.- spune intorcandu-se repede spre mine.-

Imi pun mana la frunte si apoi ma uit la ea. Avea dreptate, sangerez.

-Nu conteaza. Ai baut si conduci. Alex. Nu vreau sa se intample ceva. - ii zic si ii pun mana pe obraz.-

-Nu am baut. De fiecare data aveam doar limonada sau suc. Eram constient ca trebuia sa conduc. Ahh! Era cat pe ce sa fac atac de cord cand ai strigat. - ma cearta el, ca un parinte ce isi cearta copilul.-

-Scuze. Nu am vrut. - ii zic cu o voce de copil, iar el ia un servetel si are grija de micuta mea rana de la frunte.-

-Te comporti ca un copil. Oare cand vom avea unul, ce vei face? Defapt, ce voi face eu? Voi avea grija de doi copii? Mai bine zis, voi avea grija de doua fete. Stii, nu? Eu vreau o fetita. O fetita asa ca tine. Zambetul si nebunia ta, iar de la mine sa mosteneasca putina seriozitate si raspundere. Apoi cand va veni si baietelul, va trebui sa te maturisezi si tu! Vom avea si un baietel, desigur. Nu voi putea avea grija de 3. Aaa, da! Baietelul il va mosteni pe tatal lui chipes. - imi zice si la ultima propizitie imi face cu ochiul.-

-Iti faci planuri, domnule Miller! Dar cu doamna Miller ai vorbit despre copii? - ii spun si ridic o spranceana.-

-Doamna Miller stie cat o iubesc si cat de mult imi doresc acesti copii.- imi zice si imi saruta mana, apoi eu ma pun cu capul inapoi pe perna.-

-Alex, mi-ai pus pasaportul in geanta? - ii spun si ma invelesc cu sacoul.-

-La *****! Le-am uitat pe amandoua. Trebuie sa ne intoarcem. Nu putem merge la cabana fara sa trecem granita. Acum incep sa ma intreb de ce am ales o cabana in Franta.  Am mers aproape jumatate din drum si daca ne intoarcem, nu vom mai prinde trenul din Dover spre Calais. - imi zice, intorcand masina in mod regulamentar.-

-Daca eu sunt impiedicata, tu esti uituc.- ii zic razand.-

-Nu rade.  Aveam in plan o vacanta. Sa fim doar noi doi. Si am stricat tot.- imi zice, iar eu ma opresc din ras.-

-Putem fi doar noi doi si acasa, Alex.- ii zic si ma mut cu greu in fata, din cauza rochiei.-

-Ai dreptate, dar eu tot vroiam la cabana. - imi zice, in timp ce eu imi puneam cenutura.-

-Putem merge de ziua ta. - ii spun, iar fata lui trista se mai inveseleste putin.-

-Putem. Esti obosita, nu? - imi zice si imi pune mana pe picior.-

-Putin.- ii spun in timp ce ma uitam la ce mai e pe Wattpad.-

-Ce faci acolo? - imi zice cu o voce calma.-

-Ma uit la ce comentarii frumoase pot lasa cititorii cartii in care personajele sunt o fata pe nume Mayra si un baiat pe nume Alexander. La fel ca noi, Alex. Ce dragut! Stiu sigur ca scriitoarea e foarte bucuroasa ca are asa prieteni. - zic zambind.-

-Eu cred ca sunt cei mai tari cititori. Asa-i? - imi zice, pornind radioul, melodia Christinei Perri incalzindu-ne urechile.-

-Da. E frumoasa melodia.- spun si las scaunul putin pe spate, incepand sa fredonez melodia.-

-''I have died every day waiting for you. Darling, don't be afraid I have loved you. For a thousand years. I'll love you for a thounsand more...''.- incepe sa cante si Alex.-

-Imi zgarii urechile. - ii zic razand, desi a cantat destul de bine. Puteai sa simti emotia din glasul lui cu usurinta.-

-Ce sa iti zic, doamna Miller. Am incercat si eu sa iti cant ceva romantic si tu m-ai oprit. - imi zice si multa canalul de la radio.-

-Te rog sa nu te legi de muzica! Nu uita cum ne-am cunoscut si nu uita ca iubesc muzica.- ii zic.-

-Iubesti muzica mai mult ca pe mine? - imi spune si muta iar canalul de la radio.-

-Iubesc muzica. Dar pe tine te iubesc enorm. Tu esti muzica mea. Tu esti iubirea mea! - ii zic si il sarut rapid pe obraz.-

-Hmm...Chiar iti zgarii urechile? - imi spune pe un ton ragusit, dar al naibii de atragator.-

-Nu, Alex. Daca imi zgaraiai urechile crezi ca te lasam sa canti tot refrenul? - ii zic, iar telefonul lui incepe sa sune.-

-Raspunde tu, Mayra. - imi zice si imi da telefonul fara sa se uite cine suna.-

-Kiara? De ce te suna la ora 5 dimineata? - zic, apoi ma uit la Alex care dadea din umeri.-

-Habar n-am. Vezi ce vrea. - imi spune, iar eu raspund.-

-Da. Cred ca e inchis. Ce pachet? Ok. Ma voi uita. E ceva important de ai sunat la ora asta? Foarte important? De ce sa ma uit singura? Ok. Am sa ma uit.  Ne vedem la birou. La revedere. - zic, vorbind cu Kiara la telefon.-

-Ce pachet? - intreaba Alex.-

-Nu stiu.  A zis ca e ceva important. - zic si arunc telefonul in spate .-

-Am ajuns. - imi spune, iar eu am uit pe geamul masinii si observ ca suntem in fata casei.-

Ies din masina, iar Alex imi da sacoul lui. Imi da cheile si ma duc inainte in casa, el luand bagajele. Ajung al usa si vad un pachet. Cred ca despre asta vorbea Kiara. Eu cum sunt curioasa l-am desfacut repede si in el se afla un DVD. Ciudat. Ma uit mai tarziu ce e asa important in el.

Dupa un dus, am adormit in bratele lui Alex.