Fata lui........

Capitolul 21

Din perspectiva lui Christofor

- Nu pot sa cred Christofor ca imi faci asta...

Imi dau ochii peste cap cand incep sa ii aud vaicarelile Clarei si ma ridic in picioare.

- Lasa teatrul, stim amandoi ca nu ne iubim da? Hai sa nu uitam de ce suntem noii impreuna, am gasit-o intelegi, am gasit-o pe Eve.

Privirea ei se schimba si se albeste efectiv la fata. Bea o gura de apa din paharul din fata ei si se aseaza pe fotoliu.

- Clara, m-am casatorit cu tine doar ca sa o fac geloasa, m-am complacut si eu ij situatia asta, stiu ca a fost o relatie doar cu benefici sexuale sa le numim asa, amandoi am avut nevoie de asta, am fost sincer cu tine si acum gata, vreau sa divortam.

Se ridica si pleaca lasandu-ma singur sa vorbesc de nebun.

- Bai Clara ce e reactia asta, stai sa vorbim tu auzi ca vreau sa termina orice legatura.

Urc scarile in graba dupa ea si merg in dormitor, o prind de incheietura maini si o opresc pe loc, se intoarce si numai spune nimic.

- Vreau sa pleci si maine sa ne intalnim la notar.

- Tu crezi ca dai doar ordine? Tu crezi ca eu sunt o papusa sau un catel sa ii spui ce sa faca? M-am indragostit de tine boule, am crezut ca o sa o uiti, am crezut ca la un momendat o sa fii al meu si cu sufletul asa cum sunt eu.

Nu imi vine sa cred ce aud, nu de asta aveam eu nevoie acum, nu vreau sa imi bat capul cu asa ceva.

- Ai crezut prost, ti-am spus absolut tot ,inima mea ii apartine doar ei, si daca m-am casatorit am facut-o doar ca sa o fac geloasa si atat dar am gresit, nu vreau sa o ranesc, nu vreau sa o mai supar si de asta vreau sa o incheiem inainte ca ea sa afle.

Incerc sa ii explic pe un ton calm, fara sa ma restesc la ea sperand din toata inima ca va intelege si ca nu o sa mai complice situatia.

- o sa plec Christofor, o sa plec dar nu de tot, lucrurile nu o sa le las asa absolut deloc!

Decid sa numai spun nimic si plec din dormitor lasand-o sa isi faca bagajele in liniste. Merg in biroul meu si incep sa dau cateva mesaj si telefone pentru o alta casa. Atunci cand o sa ma mut cu Eve din nou vreau sa o fac in alt loc ferit de ochii lumi si mai ales necunoscunt de Clara, nu pot avea incredere in ea.
Un ciocanit puternic se aude in usa si merg in graba sa deschid.

Din persoectiva Evei

A trecut o zi si o noapte de cand nu l-am mai vazut, de cand nu l-am mai pupat si strans in brate. Imi e dor de el si chiar vreau sa fiu tot timpul langa el. Stiu ca tocmai eu am zis sa o luam incet si tocami eu ma grabesc dar cateodata inima nu pot sa ii vorbesc  in asa fel incat sa o faci sa te asculte asa ca trebui sa faci cum vrea ea.
     Uite ca acum viata, inima si drumul ma dus la usa lui, cobor emotionata din taxi si ma indrept catre usa, merg pe alea lung cu un bagaj dupa mine.
Ma opresc in fata usi si trag aer in piept,ciocan de doua ori si astept sa imi deschida sa ii fac ceea mai frumoasa surpriza!
Usa se deschide si efectiv sar in bratele lui inainte sa poata spuna ceva!

- Surprizaaaa!

Il sarut si ma indepartez pentru a-l putea privi mai bine, expresia lui este de necrezut, parca nu se bucura deloc si se albeste dintr-o data!

- Eve!

-Da, eu! Am venit la tine!

Intre noii urmeaza cateva secunde de liniste si parca nici eu nu stiu ce sa cred, oare nu ii pare bine sa ma vada, adica nu ma asteptam la reactia asta, speram sa ma ia in brate, sa rada , sa se bucure. Pe cand el cred ca daca ar putea mi-ar inchide usa in nas.

- E totul ok? Adica daca tot nu ma inviti inauntru cred ca o sa plec inapoi la punctul asta!

- Ce? Ai innebunit, vino iubito! Ma bucur mult sa te vad doar ca sunt surprins,nu ma asteptam la asta, intra normal.

Intru, ma descalt la usa iar el imi ia bagajul, privesc prin living si totul arata ca inainte cand locuiam impreuna, nimic in plus, nimic in minus!

- Tie foame, hai sa mergem sa mancam undeva iubito, ce zici?

Ma intorc cu fata la el si il vad un pic speriat, panicat nu stiu exact ce sa cred dar sper ca nu e asa din vina mea ca am venit oarecum pe capul lui.

- Sigur, sa mergem atunci!