Capitolul 6

216 12 0
                                        

Christofor

      Sunt jos, in fata hotelului unde am aflat de ceva ore ca sa cazat, am aflat si camera dar o mai las putin  sa creadă ca ea a câștigat.
      Las geamul in jos si imi aprind o Țigara, ma uit la ceas si e 21:30, sigur la ora asta nu doarme...mii de ganduri imi inunda mintea, vreau sa o sun, sa-i dau vreun mesaj... nici eu nu ma inteleg ce vreau sa fac.
Cand i-am citit biletul parca tot pamatul mi-a fugit de sub picioare, inima mea incetase sa mai bata iar aerul devenise aproape inexistent.
Cobor din masina si ma rezem de capota, privesc spre hotelul inalt de 10 etaje si vreau sa imi calculez bine uramtorii pasii pe care o sa ii fac. Trag ultimul fum si inchid masina. Imi aranjez gulerul camasii negre si pasesc cu incredere in receptia hotelului.
Incuvintez din cap cand doamna de la receptie ma saluta si merg direct spre lift, intru si selectez etajul 8. Parca niciodata un mers cu liftul nu a durat asa de mult ca acum, totul a durat o eternitate. Cand soneria liftului se aude ies si eu din transa.
Ma indrept catre camera 66 si ma pozitionez in fata usii, trag aer in piept si bat de doua ori.
Inima imi ingheata cand o vad, corpul ii este acoperit doar cu un prosop, parul umed si ochii rosii de la atata plans.

-Buna seara, Eve!

Pun accent pe numele ei si chiar daca e socata sa ma vada aici, intru in camera, fara sa mai astept invitatie de la ea.

- Ce faci aici Christofor?

     O urmaresc cu privirea in timp ce inchide usa si se apropie usor, vocea ei cald ma linisteste pe loc. Ma apropii de ea si imi asez mainile pe talia sa.

-Am venit sa te iau acasa, unde este locul tau.

   Inchide ochii imediat ce ii sopatesc la ureche aceste cuvinte. Acum mult mai calmi amandoi putem discuta ca doii oameni maturi si sa luam o decizie care ne va face fericiti pe amandoi.

- Chris...

- De ce sa ne indepartam frumoasa mea, cand sentimentele sunt atat de clare si mai ales ca sunt din partea amandurora? !

     O intrerup si ii cuprind fata in palemele mele, obligand-o sa ma priveasca in ochii.

- Te vreau langa mine, te plac la nebunie, te doresc ca un nebun, de ce vrei sa ma chinui asa, cu ce ti-am gresit ca sa nu imi dai o sansa?!

- Nu pot, crede-ma ca nu pot, cand mi-as dori sa fac asta,  cat as simti Christofor...nu pot...constiinta ma-r omora dupa asta...degeaba inima mea vrea ceva daca mintea si gandirea si rusinea sunt mai puternice, ma intelegi?

- Dar tu de ce nu ma intelegi pe mine, facem lucrurile mult prea complicate cand ar putea fii mult mai simple.

         Ma apropii de ea fara a mai spune multe lucrui si o sarut, o sarut asa cum nu am mai facut niciodata in viata mea. Cu patos, cu dorinta, aproape cersind iubirea ei. Am pus in sarutul asta tot ce am simtit in aceste zile furie, nervi, suparari dar si dor, iubire si placere.
       Privirile noastre se intersecteaza dupa ce sarutul se termina si niciunul dintre noii parca nu are curajul sa spuna ceva. O mai sarut inca odata pentru ca nu o sa ma satur niciodata sa fac asta si acum imi e clar. Sentimenetele mele au devenit cat de reale si pure se poate.

-  De ce imi faci asta, stii cat de greu imi e acum...

- Te ajut frumoasa mea, te ajut sa iei decizia corecta si sa faci ceea ce simti, prejudecatiile niciodata nu vor disparea, tot timpul vor aparea in viata noastra dar trebui sa o tratam cu indiferenta pentru ca alfel nu am putea sa fim fericiti niciodata.

    O vad cum sta pe ganduri, cum reflecta la tot ce i-am spus si incepe sa se plimbe prin camera, se apropie de geamul imens si priveste la orasul luminat.

- Si daca nu o sa mearga intre noii? Daca nu vom mai reusi sa avem nici macar o legatura de prietenie din cauza esecului?!

    Ma apropii de ea si ma pozitionez in spatele ei,  e priveam prin refelxia gemului si era un moment romantic intre noii.
       Ii dau parul intr-o parte si o sarut usor pe umar si gat. O urmaresc cum inchide ochii, o iau in brate si se cuibareste la pieptul meu.

- Cum sa nu merga atata timp cat si eu si tu, simtim conexiunea asta, chimia asta, atractia si iubirea dintre noii, cum ar putea sa nu merga?!

      Inchide ochii si savureaza fiecare atingere a mea, fiecare sarutare, fiecare gest si privire....se intoarce cu fata la mine si ma priveste.
Isi aseaza mainile pe pieptul meu si isi rezeama fruntea, pot sa pun pariu ca isi musca buza de placere in momentul asta.

- Vreau sa fiu a ta...vreau sa ma faci a ta...

    Cu vocea tremurand si privirea timida imi sopteste aceste cuvinte, pare ireal ce aud, parca sunt intr-un vis frumos din care nu as mai vrea sa ma trezesc vreodata.
Raman blocat si fara cuvinte cand face un pas in spate, se lipeste de geam si isi lasa prosopul ce ii acoperea goliciunea sa cada la picioarele ei!

Fata lui........Unde poveștirile trăiesc. Descoperă acum