Reminiscențele lui Monat-Varain

11- Zilele procesului, partea a treia

- În continuare, vom proceda cu audierea martorilor, anunță judecătorul. Prima dată, sunt chemați la pupitru, separat, martorii pârâților. Vă rog să vă legitimați.

Doamna Light fu cea care se legitimase prima și se așezase la pupitru.

- Cum vă numiți ? întrebă judecătorul.

- Alexia Miruna Light, răspunse femeia.

- Ce ocupație aveți ?

- Sunt casnică, domnule judecător.

- Sunteți rude sau afinii unuia dintre pârâți ?

- Da, eu sunt mama pârâtei.

- În mod normal, n-ar trebui să vă puneți martori, dar ținând cont că martorii inițiali n-au putut ajunge, se admite. Doamnă Light, ce părere aveți despre fiica dvs ?

- Eu îmi iubesc fiica foarte mult și o respect, întrucât și ea are aceeași atitudine față de mine. Este o fată muncitoare, deșteaptă, frumoasă și iubitoare. De altfel, ea a devenit de câțiva ani încoace singurul nostru sprijin financiar pentru mine și soțul meu.

- Înțeleg. Cum îl considerați pe domnul Leonte ?

- Domnul Leonte este un om foarte generos și cinstit. Chiar dacă Rina nu avea o lună pe contractul de muncă la dânsul, acesta i-a dat bani ca să ne procurăm cele necesare traiului zilnic. De asemenea, este ca un tată pentru fiica mea, protector și grijuliu.

- Dar pe domnișorul Kanze ?

- Oh ! Descrieratul ăla ? Hm ! Un copil care i-a făcut mereu probleme la școală lui Ri-Ri. Mereu se lua de ea, râdea de ea, chiar voia o dată să o și bată !

- De ce ?

- Așa, pe nepusă masă. De nebun, domnule judecător. Și făcea asta cu toți copii din școală. Se lua de ei fără niciun motiv. Țipa, urla și îi amenința. Le zicea că este criminal în serie și să se ferească de el. Un nebun, un tâmpit ! Ba chiar l-am văzut mai demult, la cimitirul din Burstway, că vorbea și râdea în hohote, chemându-i pe morți la suprafață. Doamne ferește ! se închină doamna Light.

- Interesant. Însă, credeți în posibilitatea ca fiica dvs și domnul Leonte să fie implicați în traficarea de minori ?

- Nu, deloc ! Fiica mea va fi la rândul ei mamă, așadar, cum ați putea să credeți că o femeie, repet, o femeie să facă așa ceva ? Cea mai mare durere a unei mame este atunci când își pierde copilul de lângă ea ! Asta, în primul rând. În al doilea rând, disparițiile acelor copii n-au legătură cu Ri-Ri a mea sau cu domnul Giovanni. Resping orice acuzare.

- Bun, doamnă Light, semnați că sunteți de acord cu răspunsurile pe care le-ați dat și vă retrageți. Chem la interogatoriu următorul martor al pârâților.

Domnul Light îi luase locul soției sale.

- Domnule Light, ce vârstă aveți ?

- Șaptezeci și trei.

- Ce ocupație aveți ?

- Sunt ... șomer la ora actuală.

- Sunteți rude sau afinii vreunuia dintre pârâți ?

- Tatăl pârâtei.

- Văd. Domnule Light, ce credeți despre fiica dvs ?

- Domnul meu, începu tatăl Rinei foarte activ, fata mea este o persoană înzestrată cu multe calități pe care vi le-a enumerat soția mea. Ri-Ri este o făptură inocentă sufletistă, însă, bunătatea ei a atras după sine necazuri. Printre care acesta cu traficul de minori. Efectiv, nu pot să-mi explic cum și pe ce bază pui o astfel de acuzare asupra unei persoane ? În special, o persoană ca fetița mea. Cum, domne ? Eu nu înțeleg.