Sunt la scoala.Prietenii mei iar m-au lasat singura.Am uitat sa metionez faptul ca sunt la ora de sport.Stau in fata unei saltele ce banuiesc ca nu a mai fost spalata de un secol.Sau mai mult.Desi stiu ca arat de parca as plange ( si probabil cred ca si o fac) incerc sa ignor acest lucru.Se aude o voce si numele meu este rostit.
-Prezenta! , zic eu si cu coada ochiului arunc o privire spre grupul prietenilor mei.Cred ca nici nu au observat lipsa mea.Stiu ca grupele trebuiau formate din maxim patru copii si poate nu am fi avut toti loc, dar de ce nu m-au ales pe mine?De aproape trei ani am completat biletul de inscriere in grup,dar continui sa cred ca inca nu au primit formularul de inscriere al meu.Mai asptept.Fac doua tumbe nereusite apoi ma retrag subtila ca un peste langa geam ghemuita pe jos.Respir adanc.Din nefericire simt o lacrima cum imi aluneca pe obraz. Sper ca nu a observat nimeni.Dar m-am inselat.
CITEȘTI
Viata unei adolescente banale
Ficção AdolescenteDespre toata lumea se spune ca este normala.Eu? Eu eram doar banala.
