Ziua a inceput cu ora de sport.A trebut sa iesim pe teren afara pentru ca e cald,asa ca am putut face ce voiam dupa incalzire.Imediat cele doua clase se separasera in trei grupuri:
-Cei ce jucau volei
-Cei ce erau scutiti de sport si stateau undeva pe scaunele trubunei jucanduse pe telefon si vorbind
-Si cei exclusi ce nu apartineau nici unui grup si doar se plimbau pe teren barfind.
Nu voiam sa joc volei, deoarece nu imi place sa fiu pusa sub presiune de echipa atunci cand faceam ceva si desi era un joc doar de distractie, acei copii o luau chiar in serios.Asa ca m-am indreptat spre cei ce nu faceau sport.In grup erau trei dintre prietenele mele, printre care Amanda si Jessie, deci mi-ar fi suras sa stau pe scaun toata ora.Asta pana m-a vazut profa si mi-a zis sa fac ceva...
Deci mai era doar o varianta asa ca am fost nevoita sa ma duc la tabara refugiatilor.In alte circumstante m-as fi suparat pentru ca insemna ca sunt exclusa.Dar eram sincer mult prea obosita ca sa imi pese.Asa ca m-am dus la Rebecca si am inceput sa vorim...sa barfim mai precis;) Nici nu mi-am dat seama cand am facut patru ture de teren!Faza e ca mi se pare fain ca ma pot intelege cu toti copiii, nu numai cu prietenii mei.Deci daca ma cert cu ei, stiu ca macar pot sa stau cu alte persoane.Ceea ce s-a si intamplat acum doi ani...Dar asta e alta poveste banala din viata mea.
********************
Tik,Tak.....Ma uit la ceasul de lemn agatat de perete.Ceva la aspectul vechi al ceasului si zgomotul produs de limbile ceasului ma face sa ma relaxez , in ciuda faptului ca tot atunci realizez cat de mult timp a trecut de la ultima ,,pauza".Nu mai suport conceptul de teme si de invatat acum ca mai sunt 7 saptamani aproximativ pana la cel mai bun moment al vietii: vacanta de vara.
Tik,Tak....Imi iau telefonul si ma holbez la ecran.Ce voiam sa fac? Stau cateva secunde nemiscata,apoi alerg spre frigider,il deschid si ma uit in el, apoi il inchid.Nimic. Si atunci aud clanta usii care se deschide.
-Hei,nu stiam ca ai venit. ,a strigat mama din hol.
Chiar nu aveam nici un chef de conversatii profunde cu mama.Voiam sa ii dau de inteles ca nu vreau sa vorbesc, asa ca am dat doar din cap subtil.
-Ma duc sa imi termin temele, am contiunat apoi spargand tacerea.
Nu am mai auzit ce a zis ca, pentru ca eram deja in camera mea.Mi-am scos castile din sertar incercand sa nu fac zgomot si mi le-am pus pe cap.Sora-mea iar a umblat cu ele. Stiam asta pentru ca erau stranse la cea mai mica marime si imi sugrumau urechile.Aveam asa de multe lucruri pe cap asa ca m-am decis sa scot super-ultra secretul jurnal deghizat intr-un caiet de mate din sertar si sa scriu. De obicei nu imi place sa scriu in jurnale,pentru ca gandurile mele sunt prea multe si vin asa de rapid incat n-am nici rabdare si nici timp pentru a le scrie.Asa ca am gasit o solutie: M-am decis sa scriu scrisori pentru perosana pe care o aveam in minte si careia voiam sa ii zic ceva. Mi-a venit ideea asta in vara cand inca eram impreuna cu Richard.Era o scrisoare in care zicea tot ce simteam la acel moment si in care imi ceream ieratre pentru ca l-am lovit in genunchi iarna intentionat si alte chestii...Bineinteles ca nu i-am dat-o.Era prea jenant si de aceea m-am hotarat sa tin toate biletelele in jurnal impreuna cu restul lucrurilor secrete si ciudate.
CITEȘTI
Viata unei adolescente banale
Fiksi RemajaDespre toata lumea se spune ca este normala.Eu? Eu eram doar banala.