Am greșit nenumărat de mult
Recunosc acum
Voiam sa mă sacrific demult
Dar această infecție îmi preschimbase speranța-n scrum
Am nevoie de milostivirea ta eternă
Mă prăbușesc sub dedesubtul abisului, teroarea
Această inovație divină îmi circula prin a miracolului venă
Creația perfectă, șansa unită cu splendoarea
Ma cam grăbesc
Oare am sa apuc sa ma izbavesc?
Unde este așezământul iertării
Pentru a șterge pagubele înfumurării?
