Dă-mi Doamne lacrimi
Ca să-mi plâng din timp fărădelegea
Ajută-mă Tu
Când zidul deznădejdii mă zdrobește
Fii pentru mine un adăpost călduros
Am nevoie de Tine
Ieri,mâine în veci
Dar mai ales ACUM
Acum când speranța mea cenușie are frisoane demonice
Acum când totul pare că se năruie precum un castel de nisip
Dar cine știe?
Poate într-o zi vom construi un alt castel
Chiar de va fi și acela din nisip
Domnul ne va da tăria
Să eliminăm marea de păcate
Ce nesfârșit de profund dorește
Să dărâme acest castel fragil de nisip
Sufletul
