The king of shadows\\H.H K.J

♧30♧

Ma asteptam la orce dar numai nu la asta. Nu zic nimic si doar privesc in gol.

-Jennie? Trebuie sa fac ceva in privinta asta.

-Ce poti face daca deja sa decis?

Stie ca am dreptate. Nu o poate ucide doar pentru a opri nunta. Nu trebuie sa o faca doar pentru a nu intra in cuvantul regelui. Imi pare rau. Dar nu pot face nimic.

-O voi ucide.

-Hyunjin nu poti face asta.

-De ce nu?

Ridica vocea ridicanduse in picioare. Incerc sa ma ridic dar picioarele imi cedeaza asa ce nimeresc pe pat.

-Ce crezi ca va crede regele? Dar sotii Monoban? Tu vei fi primul lor suspect caci Hoon tia spus ca poti opri nunta doar omorando. Trebuie sa te supui ori sa fii ucis. Nu mai poti face nimic.

Il privesc in ochi dandumi seama ca stie ca am dreptate. Incearca sa dea ochii cu mine dar imi feresc privirea. Ma ridic incercand sa nu par ca voi cadea din clipa in clipa. Bratele lui Hyunjin imi incolacesc mijlocul traganduma inapoi in pat.

-Stai aici. Iti aduc ceva de mancare.

Imi lasa un sarut la repezeala pe nas ca mai apoi sa paraseasca camera disparand dupa usa. Incerc sa nu vars lacrimi. De ce toti cei ce ma fac fericita ma parasesc? So ia naibii de Lisa. Sunt infasurata in bandaje iar imediat ce am scapat de un chin am dat de altul.

Poate ca se va anula intrun final. Poate ca Hyunjin va vorbi cu regii Monoban. Nu vrea acea nunta dar nimanui nu ii pasa. Daca mas fi aflat la Regatul de la Apus probabil ca acum ar fi si vremea mea sa ma casatoresc cu Jimin.

Hyunjin deschide usa aparand in prag cu o tava plina cu de toate. Nu mia fost mai foame in viata mea mai tare ca acum. Se aseaza langa mine facandumi semn sa mananc. Mancam in liniste. As vrea sa il privesc la nesfarsit.

____________________________________

Hyunjin pov.

Imi dau seama ca Jennie are dreptate dar nu pot sa renunt atat de usor. Tata ma chemat in sala mare. Regii Monoban au venit sa discutam despre nunta. Imi asez cravata la gat. Imi dau parul pe spate incercand sa arat prezentabil. Nu pentru ei ci pentru tata.

Inaintez spre camera Lisei caci mama ma obligat practic sa o iau si sa venim impreuna. Nici nu mai stiu ce caut aici, in castelul asta odata ce am implinit 20 de ani. Ridic pumnul in aer batand de 3 ori in usa.

-Imediat vin!

Aud un strigat ce e al Lisei.

-Lisa..

Imi incrunt sprancenele cand aud o voce straina. Pufnesc in gandul meu.

-Shhh!

Lisa incearca sa il acopere tusind dar mie orcum nu imi pasa de cine se afla cu ea ib spatele usii. Apas clanta usii ca sa il vad pe Bangchan asezat pe pat si pe Lisa la oglinda.

-Te astept la usa.

Zic eu inchizand usa.

-Hyunjin!

O aud strigand. Usa se deschide larg apoi o vad intro rochie alba pana in pamant care trebuie sa fie pijamaua ei.

-Te rog..

-Nu am nevoie sa spun cuiva despre asta sa stii. Nici eu nu te iubesc.

O urmaresc cum inchide ochii.

-Multumesc...

Inchide usa lasanduma singur. De ce ne mai casatorim daca fiecare are deja pe cineva?

5 minute mai tarziu iese din camera imbracata intro rochie rosie asortanduse cu camasa mea. Mergem pe hol in liniste. Nimeni nu deschide vreun subiect cee ce ma incanta. Nu am nici un chef de vorba. Intram in sala mare  unde ne asteapta parintii nostri.

Masa alba din centru camerei e impodobita cu cateva vaze de flori. Nimeni nu e la masa. Ma asez intrun capat iar Lisa in celalalt. Nimeni nu zice nici cel mai mic cuvant. Iau paharul cu apa in mana luand o gura. Invart paharul privind apa dinauntru cum se zbate.

Incerc sa trag de timp si sa imi umplu mintea cu alceva. Gandul ca niciunul dintre noi nu doreste aceasta nunta ma distruge cate putin pe dinauntru. Macar sa fi vrut Lisa. De ce nu le spune parintilor ei ca nu vrea nunta? Tata nu ma poate intelege pe mine.

As fi prost daca leas spune parintilor ei ca si eu am o iubita si Lisa la fel? Ma rugat sa tac dar daca nu vom face nimic vor rabda tot. Imi las ochii in jos. O voi ucide. Nu imi pasa de consecinte. In urmatoarea zi va fi gasit cadavrul ei pe teritoriul Regatului de la Apus.

-Vad ca sunteti deja aici.

Tresarimi ambii ridicandune privirile. Familiaea si a Lisei intra in incapere inchizand usile imense. Ne ridicam in picioare.

-Luati loc.

Ne asezam dupa ce scaunele sunt ocupate de cei 4 conducatori. Imi las ochii in jos. Vreau sa evit orice discutie in privinta mea sau orice intrebare adresata mie.