The king of shadows\\H.H K.J

◇38◇

Nu am organizat incoronarea dar chiar daca am insistat sa nu fie organizata Hyunjin deja a inceput pregatirile. Nu stiu cum de e atat de hotarat ca vom castiga.

E ora unu noaptea iar dupa ce leam spus garzilor ce sa faca daca e vreo invazie am iesit din castel. Ne indreptam catre bariera. Eu si Hyunjin suntem in frunte calare pe cai. Nu avem un plan de rezerva dar nici nu ne va trebui. Mainile imi sunt inclestate pe hamul calului. As vrea sa spun ca nu imi pasa, ca nu imi e frica sa ii revad dar as minti. As minti cumplit iar mie chiar imi pasa.

Nu ma simt in stare sa dau ochii cu ei din nou dar stiu ca imi va placea sfarsitul lor si faptul ca eu voi fi ultima persoana pe care o vor vedea.

Inaintam in noapte. Am decis sa nu luam torte pentru a nu da de banuit. Stim incotro ne indreptam iar eu sunt sigura ca nu va fi nici un obstacol. Lucrurile nu obisnuesc sa se schimbe atat de des incat trrbuie sa ai grija pe unde calci. Cel putin nu aici.

Ne apropiem. Pot vedea casacada. Puteam ajunge mult mai usor prin cascada dar nu putem patrunde cu atatea oameni fara sa facem zgomot. Imi trag gluga pe cap. Copacii din fața au ramas la fel. Padurea de langa porti e inverzita dar in rest a ramas la fel. Portile la fel. Palatul la fel. Nimic nu sa schimbat.

Ne dam jos de pe cai in liniste. Vad cum echipa unu se ocupa de garzi. Cobor rapid de pe cal legandul de un copac. Hyunjin vine langa mine punandusi o mana pe umarul meu.

-Ma voi ocupa de parintii mei si de Taehyung. Ocupate de Jisoo, sotia lui Taehyung si de Bangchan. Am auzit ca el tia ucis parintii.

Da din cap ca mai apoi sa inaintam. Toate luminile sunt stinse. Merg inainte iar Hyunjin ma urmeaza caci eu stiu cel mai bine castelul. Levi si tatal sau ne supraveghiaza de sus pentru a nu incerca vreun paznic sa ne omoare. Ii vad cocotati le un turn cu echipamentul 3D. Restul echupei ucide in tacere paznicii si pe oricine le iese in cale.

Gasesc fereastra de la dormitorul meu. Neam catarat pe turn pentru a putea intra mai usor. Echipamentul e mai bun decat miam imaginat.

-Te descurci?

Il aud pe Hyunjin soptindumi incet. Dau din cap pentru a nu face zgomot. Imi strang pumnul cand apuc clanta ferestrei cu mana. Trag odata si vad ca au incuiato. Dau cu pumnul spargando. Stramb din nas la auzul sunetului produs si intru in fosta mea camera.

Pufnesc cand vad paharele sparte care leam lasat atunci cand lam ucis pe Jimin. Caut cu privirea cadavrul ca mai apoi sa aflu ca lau dus. Traversez camera in liniste. Totul e acoperit cu praf. Oglindele sunt sparte iar toate lampile si toate lucrurile mele sunt imprastiate peste tot. Mii de amintiri imi strabat mintea. Fereastra pe care obisnuia sa intre Hyunjin cand aveam 13 ani e sparta. Patul e desterut. Totul e distrus.