𝙻𝚒𝚜𝚝𝚊 𝚍𝚎 𝚙𝚊𝚌𝚊𝚝𝚎 -𝓙𝓾𝓷𝓰𝓴𝓸𝓸𝓴 -

17⚝

L-am tras până în camera mea așezându-l în pat cât de bine am putut,așteptând să se trezească.

După ore bune în care l-am privit ochii săi se deschid și am simțit cum voi plânge de fericire că îl am din nou aici,cu mine și că nu murise.

-Esme? aud vocea sa groasă.

-Sunt aici,m-am dus deasupra lui ca să mă poată vedea.

-Nu ai pățit nimic? a vrut să se ridicce dar nu a putut de durere și a căzut înapoi în pat.

-Ușor,Jungkook,calmează-te. Sunt bine,tu trebuie să fii aici bine,ok?

Am auzit un geamăt de durere și imediat m-am înroșit uitându-mă în altă parte.

-Esme..

-DA,JUNGKOOK? am spus rapid către el.

-Multumesc!

-Pentru?

-Pentru că nu l-ai crezut și pentru că mereu încerci să ai grijă de mine,te îngrijorezi. Dar nu apucă sa termine toată propoziția căci i-am presat buzele calde peste obrazul său,apoi funtea mea se împreunează cu a lui, amândoi aveam ochii închiși,mâna lui s-a așezat peste mâna mea amândoi faceam liniște.

-Voi avea grijă de tine,la fel cum și tu treci prin dureri pentru mine. I-am spus în timp ce încet i-am mângâiat obrazul apoi m-am ridicat ușor.

Gândul că i-se poate întâmpla ceva nu mă liniștea,știam sigur că toate durerile pe care le are sunt create din cauza mea,pentru că el mă apără și lua toate durerile asupra lui că eu să fiu bine. Trebuie să am și eu grijă de el exact cum el o face căci într-un final îmi este stapan și cei șapte ani tot cu el îl voi avea.

Zilele treceau,liceul devenea un coșmar peste tot trebuia să-mi țin privirile iar Sin-ul meu deși devenea greu de stăpânit reușeam cu ajutorul lui Jungkook să-l stăpânesc,m-a învățat cum trebuie să mă apăr când poate el nu este prin prejmă,chiar dacă începeam amândoi să ne înțelegem atât de bine,tot ceva din mine spunea că este doar un demon nu un om și dacă i-aș spune că încep să prind sentimente nimic nu se va schimba. Orice băiat era prin prejmă parcă nu era ca el sub nici măcar un strop,era atât de el și nimeni și nimic nu-l poate înlocui.

Insă în acea zi mi-am adus aminte că dacă îl voi săruta poate va devenii om dar,el.. el mă iubește? Sau doar se poartă așa cu mine ca apoi eu să sufăr? Nu are logică deloc tot ce gândesc aici..

-Esme? aud vocea lui Matth care mi-a scos gândurile importante din cap.

-Hm? am spus iar el se uită nervos la mine.

-Despre ce am vorbit? A spus în timp ce s-a întors la mine cu,creta în mână și în cealaltă cartea.

-Ecuații? spun către el plictisită aproape adormită.

S-a enervat mai tare,închizând cartea venind spre mine și așezându-se în fața mea.

-Poftim. Mi-a înmânat o bucată de cretă,iar eu mă uitam nedumerită la el.

-Ce să fac cu ea?

-Treci la tablă,acum și rezolvă!

Venele sale de pe mâini deja erau evidente,iar pentru că nu voiam să vadă că poate avea asupra mea putere m-am ridicat mergând către tablă. Nu știam să rezolv,întorcându-mă spre el.

-Vezi de ce îți atrag mereu atenția? vorbind nervos. Nici în stare să fii atentă nu poți.

Mă enervase atât de tare în cât aproape făceam praf creta din mâna mea.

"-Întoarce-te,te voi ajuta eu" mi-a șoptit Jungkook.

L-am privit întorcându-mă și auzind fiecare pas pe care mii l-a spus,am aplicat tot și când m-am întors din nou către profesor l-am văzut surpins dar în același timp tot nervos.

-Da,este bine. Dar trebuie să fii mai atentă de atât,mi-a spus venind spre mine. Uitându-se prin carte observând un exercițiu pe care voiam să nu mi-l dea dar fix pe ala a fost focusat.

-Rezolvă-l,și te voi lăsa în pace. Mi-a spus arătându-mi.

Mi-am trecut nervoasă mâna prin păr și am înghițit în sec,nici Jungkook nu știa cum se face dar dintr-o dată mi-a spus că este o capcană.

-Dacă scoatem patru de aici și îl înlocuim cu doi atunci ecuația poate să fie rezolvată i-am spus,iar el a rămas socat. Nervos a aruncat cu creta pe jos,stergându-se pe mâini de cretă.

Ca următoarele săptămânii să-mi predea aproape toată materia să pot înțelege ceva mai bine,creeând între mine și mama tensiune pe care nu o aveam. Îmi doream în fiecare seară să dispară din viața mea și a ei dar nici măcar o minune nu era atât de puternică.

M- Esme,coboară la masă!

M-am ridicat ca un zombie în timp ce capul meu îmi creea doar materia lui,peste tot vedeam ecuații și desigur că aveam test din ele în timp ce doar pe mine se axa atât de mult.
Am prins balustrada în timp ce Jungkook mă ținea ușor să nu cad,începeam să cred că fără el într-o zi voi avea cea mai grea căzatură din viața mea. Când m-am așezat mi-a zâmbit trecând prin masă și așezându-se la locul lui în fața mea. Eu am rămas șocată că poate face asta,dar apoi l-am văzut pe Matth cum se uită la mine neînțelegând de ce mă uit așa.

M- Ai pățit ceva?

-N-nu doar mi-am adus aminte de ceva,am spus și am întors capul către mama care aducea farfuriile.

R- Cum te simți,mai bine?

-Nu chiar,am destul de învățat mai ales și la alte materii.

Matth ne privea pe amândouă în timp ce mesteca ușor,știa destul de bine ce presiune pune peste mine dar nu se gândea un pic să o lase mai ușor.

R- Ce ai spune să iei o pauză și să te relaxezi,poate vrei să ieșim toți la un film?

Am negat din cap și am mușcat din bucata de ciupercă,nici gând să stau într-o sală cu el două ore.

-Prefer să învăț,am spus sec.

M- Nu sunt atât de rău,dar când vine vorba de învățat trebuie să înveți!

Mi-am dat ochii peste cap și mâncam linistită până la sfârșitul mesei când am vrut să mă ridic,mi-a prins mâna Jungkook.

"-Încrderea trebuie să fie zero în oricine"

Am dat din cap și am auzit vocea lui Matth care nu lipsea înainte de a pleca sus cu mama.

-Astăzi seară nu plecăm căci mâine trebuie să te ascult din ce ai învățat,punându-mi mâna peste umăr zâmbind în timp ce mama ne privea iar eu simțeam că mâncarea își schimbă sensul.

-Felicitări,vrei un premiu spun și îmi pun mâinile în sân.

Se uita la mine scoțând un oftat apoi uitându-se din cap până în picioare la mine făcându-i semn mamei.

R- Ce?

M- Mi-a răspuns,nu o să-i spui nimic?

Cearta dinre ei din acea seară a fost atât de puternică în cât vocile lor se auzeau încă din camera mea,mama tocmai mi-a luat apărarea în fața lui..

Bună,îmi cer scuze de posibile greșeli gramaticale. ❤️