Peisaj
Sălciile plâng, păsările zboară,
Liniştea sumbră de aici mă omoară.
Soarele se ascunde, nu mai apare
Razele sale se pierd uşor în zare.
Apa este lină, tăcută a devenit,
Nu acest tablou eu l-am iubit.
Viaţa şi culoarea repede se şterg,
Spre întuneric aceste lucruri merg.
Singur să te gaseşti în negura nopţii
Te aflii manevrat de dorinţele sorţii.
In linişte te pierzi, lumina a dispărut....
Nu asta e ce de la natură ai vrut.
CITEȘTI
O bucată din sufletul rătăcitorului
PoetryDescriu ceea ce admir Ce-mi pângăreşte întunericul precum un alb fir. Descriu ceea ce simt Durerea ce are să urmeze putând s-o presimt Descriu ceea ce mă doare Poate că totul are o limită, iar sufletul din mine moare Descriu un singur...
