Anotimp
Cum picuri mici de apă se preling pe streşini,
Cum frigul de afară te face să leşini.
Ea nu e departe, vine chiar acum
Până la noi, aici, nu mai are mult drum.
Lacrimile norişorilor pufoşi
Acum sunt gheaţă, iar ei sunt nervoşi.
Sunt gri, negri, purpurii
E frig şi urât. Soare, tu nu mai vii?
Să stau în casă lângă şemineu,
Să ascult focul cum mocneşte greu
Cu cartea în mâna şi cu cafeaua lângă
Aştept trecerea timpului, o să fie o perioada lungă.
O să-mi fie dor de vremurile-n care
Mergeam cu prietenii să ne distrăm la mare.
Soarele a plecat , nu mai vine. Fuge,
Poate stă într-un colţişor şi plânge.
CITEȘTI
O bucată din sufletul rătăcitorului
PoetryDescriu ceea ce admir Ce-mi pângăreşte întunericul precum un alb fir. Descriu ceea ce simt Durerea ce are să urmeze putând s-o presimt Descriu ceea ce mă doare Poate că totul are o limită, iar sufletul din mine moare Descriu un singur...
