ZOPOTÍ, zopotesc, vb. IV. Intranz. (Reg.) A alerga de colo până colo, fără odihnă. – Et
. nec.
Moartea
I
Poţi să strigi, te poţi ascunde
Degeaba, ea tot te aude.
Degeaba te zbaţi să trăieşti
Doar stai. Poţi să priveşti.
II
Când negura abisului se arată
Inima îţi este furată
Lacrimile nu mai ajută
Inima ta de viaţă a fost ruptă.
III
Vrei să te ridici, nu mai poţi
Eşti menit pe veci să zopoţi.
Eşti în Iad, nimic nu mai ai
Doar printr-o minune poţi ajunge în Răi
CITEȘTI
O bucată din sufletul rătăcitorului
PoetryDescriu ceea ce admir Ce-mi pângăreşte întunericul precum un alb fir. Descriu ceea ce simt Durerea ce are să urmeze putând s-o presimt Descriu ceea ce mă doare Poate că totul are o limită, iar sufletul din mine moare Descriu un singur...
