— Haide, trebuie să mănânci ceva! Lea mă trage de mână după ea, până în cantină.
Sunt obosită și vreau să dorm. De fapt, asta trebuia sa fac, însă Lea nu înțelege că vreau să fiu singură. Mereu face asa. Mereu mă trage după ea...
— Încetează! Ridic vocea la ea și îmi trag brațul din strânsoarea ei. Ea se întoarce spre mine, privindu-mă uimită de curajul meu. Am spus că vreau să fiu singură, nu într-o cantină plină de elevii!
Revoltată, mă întorc cu spatele la Lea și mă îndrept spre clasă.
Am exagerat, vorbindu-i asa, dar... nu vreau. Nu vreau să creadă că eu voi trăi până la bătrânețe și că vom fi prietene bune indiferent de situație.
Dar... vom fi prietene bune, însă.. eu voi muri, în timp ce ea va trăi fericită.
Nu pot să.. mă comport normal.
CITEȘTI
𝑅𝑜𝓈𝑒𝓃... [✔]
Povídky𝐟𝐢𝐧𝐚𝐥𝐢𝐳𝐚𝐭 ✨ Proză scurtă | GxG ♡ 𝘌ș𝘵𝘪 𝘢𝘵â𝘵 𝘥𝘦 𝘧𝘳𝘶𝘮𝘰𝘢𝘴ă î𝘯𝘤â𝘵 𝘧𝘪𝘦𝘤𝘢𝘳𝘦 𝘰𝘳ă 𝘱𝘦𝘵𝘳𝘦𝘤𝘶𝘵ă 𝘤𝘶 𝘵𝘪𝘯𝘦 𝘦𝘳𝘢 𝘶𝘯 𝘮𝘦𝘥𝘪𝘤𝘢𝘮𝘦𝘯𝘵 𝘥𝘢𝘵 𝘥𝘦 𝘭𝘢 𝘥𝘶𝘮𝘯𝘦𝘻𝘦𝘶. 𝘛𝘶.. 𝘵𝘶 𝘮ă ț𝘪𝘪 î𝘯 𝘷𝘪𝘢ță. 𝘛𝘶...