Optsprezece

1.5K 88 13
                                        

Christian

În prezent

Cinci ore . Cinci ore !!!

A întârziat cu cinci ore ! Nu aveam să accept așa ceva , știe că eu sunt singura ei salvare , nu are de ales , trebuie să se întoarcă la mine , fie că îi place , fie că nu ! .

— Cameron !

Răcnesc eu la telecomunicația care face legătură cu recepția .

— Da domnule Bennett ?

— Spune-i domnișoarei Kang să-și miște curu în biroul meu de nu îi fac vânt afară !

O pauză venită din partea lui Cameron .

— Ăăă... îmi pare rău domnule, domnișoara Kang și-a înregistrat cererea de demisie !

Ce dracu !?

— Ce mă-sa !? Cine a lăsat-o să facă rahatul ăsta !?

Răcnesc eu simțind că-mi ies din minți .

— Jules, era ieri responsabilă..acum nu..

— Bine , treci la muncă !

I-o scurtez eu . Adaug :

— Spune-i lui Jules, că e concediată !

Închid fără să-mi pese de ce are de spus .

Nu pot să cred ce a făcut nenorocita aia de chinezoică... i-am dat cumva eu voie să demisioneze ?!

Mă amenințase totuși, dar n-am crezut că ar fi în stare să o facă . Nu vrea de cât să mă stârnească , și reușise.  Dar n-am să cedez , jocul ăsta nu se sfârșește până nu spun eu .

*:・゚✧*:・゚

Am cotribăit prin dosarul ei pe care îl făcuse când am angajat-o . Cameron avea dreptate , depuse cererea , dar cum ?! Nu o văzusem toată ziua la birou .

Avea să plătească pentru asta ! Avea să i-o trag , iar și iar până când nu îi intră în cap că nu poate să stea departe de mine .

Eu, eram parte din viața ei , nimeni altcineva !

Nu poate să fugă de mine toată viața ei . Nu poate să mă evite mereu . Chiar dacă Jenny mă urăște și nu voia să aibă de-a face cu mine , știam că oricum nu avea de ales .

Am ieșit din birou la opt și ceva . Iar ea, tot nu apăruse .

Femeia asta se joacă cu focul , și mă tem că e aproape să se ardă .

Am plecat în apartamentul meu . Am înfulecat un senviș rece pe care îl țineam în frigider de azi dimineață , mi-am scos hainele și am plecat să-mi fac un duș.

M-am bărbierit și mi-am aranjat părul .

În cameră căutăm ceva cu care să mă îmbrac . Am optat pentru o bluză albă cu gât și niște pantaloni albaștri.

După ce n-am îmbrăcat am decis că a venit timpul ca Jenny Kang să-mi ofere scuza perfectă pentru rahatul pe care îl făcuse , înainte de a o învăța că se anunță înainte de a face ceva prostesc care l-ar face pe șeful tău să facă spume .

Când am ajuns la apartamentul pe care il oferisem, bat o dată, și aștept .

Îmi trec mâna prin păr pregătit să urlu la ea, dar și să o înăbușit cu săruturi .

Hate and Lies Unde poveștirile trăiesc. Descoperă acum