Aflată în a noastră silvă, unde tu mă aduceai,
Feriți de răul munților, în raze-mi străluceai,
Cautând locul dragostei, unde lichenii erau violet,
Cu tine era liniște, când în mintea mea era urlet.
Pământul trăia, viziunea era doar a noastră
Pe cerul meu gri și plâns puneai culoarea albastră.
Acum, sunt doar eu aici, căci ai devenit umbră,
Trăiesc cu roua trecută, seacă și sumbră,
Așteptându-ți pașii prin luminișul trecut prin ploaie,
Scoarța nucului nostru începe să se înmoaie.
Zilele nu își au rostul fără paradisul pe care mi l-ai promis,
Ești visul unei umbre, si umbra unui vis.
CITEȘTI
Sunflower
Romance...pentru că mereu am alergat după lumină, iar dacă te regăsești în versurile mele, sper să zărești răsăritul. Alergând după lumina, vrei sa te aducă la viață, dar la un momentdat te omoară...