Blinded by the Brilliance

Capitolul 1 Libertate

Capitolul 1 Libertate

Multe intrebari care nu au raspuns ma framanta.Multe ganduri isi fac aparitia odata cu vesnica intrebarea care imi strabate gandurile de cand ma stiu "cine sunt parintii mei?" Mereu imi imaginez momentul in care ii voi cunoaste ,momentul in care am sa le vorbesc si am sa ma uit in ochii lor intrebandui "de ce mi-au facut asta?" M-am saturat de acest loc mizerabil, de aceste persoane nepasatoare ,vreau sa stiu cine sunt eu defapt si de unde provin.M-am decis sa fug din acest loc pentru ca stiu sigur ca in lumea de dupa imensul gard care imapnzeste orfelinatul este un loc mult mai bun.Viata mea v-a incepe atunci cand voi parasi orfelinatul cu visul de a deveni cineva,vreau sa imi intemeiez o familie si cel mai important imi doresc din tot sufletul sa ajut copilasii care din pacate au avut ghinionul sa aiba aceeasi soarta ca si a mea.

Mereu am reflectat pe ideea ca intotdeauna este loc pentru o poveste care ne poate duce intr-un loc complet nou , minunat , un nou inceput .Si pentru mine acest nou inceput este libertatea,este povestea care ma asteapta de parte cealalta a zidului.

Punandu-mi in aplicare planul evadarii am asteptat sosirea noptii iar in momentul in care turele de noapte ale orfelinatului au facut un schimb si o mica pauza a fost momentul perfect pentru o evadare fara probleme.Nu mi-am imaginat vreodata ce voi gasi de partea cealalta a zidului dar am fost surprinsa sa vad stradute laturalnice frumos luminate,cerul instelat si din cand in cand cate o persoana grabita.Nu am vrut sa pierd timpul ,stiam ca nu v-a dura o vesnicie pana ce isi vor da seama ca am evadat asa ca intreband un domn care a trecut pe langa mine care este drumul spre autogara am pornit spre noua mea viata.O viata total diferita ,o viata noua cat mai departe de acest loc.

Am ales destinatia Londra deoarece stiam ca de acolo imi vor pornii toate drumurile .Simteam ca acolo este locul in care trebuie sa ajung.Din cauza ca toti banii pe care ii aveam s-au dus pe biletul de autocar spre Londra nu mai mancasem nimic.Ajunsa in Londra si petrecand cateva ore invartindu-ma prin centrul orasului am constatat ca puterile ma lasau incet incet.Ma simteam din ce in ce mai rau, totul era deja aburit si nestiind ca ma indrept spre strada aglomerata o clipa de neatentie a fost deajuns ca totul in jurul meu sa se intunece.