Capitolul 24 Decision of destiny

818 45 16
                                    

Sincer nu mai stiu ce sa va spun.Nu cred ca daca imi cer scuze o sa fie cel mai bun lucru.Vreau doar sa stiti ca nu am uitat de voi,doar ca in ultimele saptamani am fost tot timpul plecata si chiar nu am reusit sa postez.Sper sa ma puteti ierta.

[Scuza-ti grelelile daca cumva sunt,nu am apucat sa recitesc]

 

                      Capitolul 24 Decision of destiny

Un gand de nesiguranta m-a invaluit.Cine e aceasta fata si de ce imi stie numele?Oare ma cunoaste?Unde oare a  auzit de mine?De ce simt ca Justin imi ascunde ceva?Gandul ca singura persona in care am avut incredere deplina in tot acest timp m-a mintit ,m-ar  dezamagi .Sirul ganurilor mele au fost intrerupte de raspunsul fetei.

-Justin mi-a povestit despre tine la telefon si chiar ma bucur ca ne-am cunoscut.a raspuns fata nesigura

-Si atunci de ce erai atat de socata cand m-ai vazut din moment ce stiai ca Justin e aici cu mine?intr-o secunda fata ei s-a schimbat ,era ingrijorata,nu mai stia ce sa spuna,se uita cu coada ochilui la Justin care avea o expresie neutra,nu inspira nimic.

-Probabil ca nu s-a gandit ca o sa ma insotesti.a intervenit si Justin 

-Da,asa e !a adaugat ea 

-Probabil!am replicat eu.

-Apropo eu sunt Madisson! a adaugat aceasta zambind

-Probabil ca nu trebuie sa iti spun numele meu din moment ce il stii atat de bine.Poate si cateva detalii in plus.i-am replicat nervoasa iar apoi am urcat in masina,trantind portiera in urma mea.Nu stiu de ce nu imi place de ea,pur si simplu nu imi inspira incredere.

Drumul spre casa a fost linistit.Mult prea linistit deoarece linistea aceasta este una dinaintea unei furtuni.Nu vreau sa ma cert , vreau doar explicatii,vreau raspunsuri si am impresia ca ei doi ascund foarte multe lucruri.Cand am ajuns la intrarea fermei am deschis portiera masini in timp ce ea inca mergea.Dar se pare ca Justin a observat si planul meu a esuat.

-Ce ai de gand?Vrei sa te omori?m-a intrebat Justin socat in timp ce ma tinea starns de mana.

-Vreau sa imi dai drumul.am urlat eu nervoasa

-Nu te-am mintit,nici eu nici Madii ,tu iti imaginezi lucruri.Devii paranoica deoarece memoria  nu ti-a revenit.Toate amintirile au disparut,nu mai stii nimic,esti speriata de propria imagine,nu recunosti perosanele din jurul tau si nimeni nu iti inspira incredere.Te simti singura si din cauza asta iti pierzi increderea in tine.Ai o mie de intrbarii care nu au raspuns ,dar fiecare intrebare isi v-a afla raspunsul la momentul potrivit.

Nu am mai stat sa ii raspund,nici nu stiam ce sa ii spun.Intradevar,imi este frica deoarece nu recunosc pe nimeni,sunt singura si ingandurata.Mii de intrebari imi strabat gadul ,dar nici una nu are un raspuns concret.Cand masina s-a oprit am coborat trantind in urma mea portiera.Cand am intrat in curte,am observat ca sosise corespondenta.M-am indreptat catre cutia postala observand ca este plina.Pe langa cateva scrisori care apartineau tatalui meu si niste facturi am observat si o revista.Curioasa am luat revista si m-am indreptat spre camera mea lasand corespondenta in bucatarie.

M-am asezat pe pat incepand sa rasfoi revista.Nu erau lucruri foarte interesante,era o revista mondena,ceeaa ce insemna multe barfe despre vedete,lucruri care pe mine nu ma prea interesau.Inainte sa inchid revista,o stire mi-a acaparat toata atentia. Era o poza cu Justin si cu mine,era imposibil,nu imi amintesc sa fii facut aceasta poza.Mii de ganduri imi strabateau mintea.Justin ma stia de mai multa vreme?Curioasa am inceput sa citesc articolul care avea un titlu foarte interesant

Blinded by the BrillianceUnde poveștirile trăiesc. Descoperă acum