Descoperind iubirea

Capitolul 5 - Vacanță cu surprize

Keira stătea pe bancheta din spate a mașinii domnului Stone alături de Emma. Erau pe drum spre cabana de la munte ce au închiriat-o. Ninsese toată noaptea, așa că totul din jur era acoperit de o pătură albă de zăpadă. Peisajul se făcea tot mai frumos pe măsură ce înaintau pe șosea. Urmau să ajungă cât mai curând iar asta o făcea pe Keira să devină puțin agitată. Aveau să fie o grămadă de oameni pe care îi văzuse doar de câteva ori în viața ei și care nu erau foarte prietenoși. Dar se uită la Emma iar aceasta îi zâmbi cu sinceritate și își dădu seama că nu are de ce să își facă griji atâta timp cât este alături de prietena ei cea mai bună.

Cabana masivă din lemn se ivi în fața lor. Era mai de grabă o vilă, nu o cabană, cu cel puțin zece camere și încă atâtea băi. Domnul Stone opri mașina în față și coborâră cu toții. Gerul o făcu pe Keira să tremure și să regrete că nu își luase geaca cea groasă pe ea.

Descărcaseră toate bagajele și le duseseră în camerele lor. Aveau să stea câte două persoane într-o cameră, iar asta însemna că Keira va sta cu Emma. Totul era atât de frumos și primitor înauntru. Camera de zi era mare, semăna mai mult cu o sală de bal, avea trei canapele mari, de piele, acoperite cu pături pufoase de culoare deschisă, patru fotolii tot de piele și două măsuțe de sticlă. Parchetul lucios era acoperit de covoare cu fir lung, iar în capătul opus ferestrelor uriașe se afla un șemineu în care ardeau lemnele încălzind toată încăperea.

Camerele aveau paturi duble cu baldachin și multe perne moi și fiecare avea o culoare proprie. În baie se afla o cabină de duș, un jacuzzi și o vană mare în care încăpeau ușor cinci persoane. Totul era foarte mare și atât de frumos, încât Keira nu credea că se poate afla într-un loc ca acela.

— Cât de tare poate să fie cabana asta! Țipă entuziasmată Emma trântindu-se peste grămada de perne.

— Știu, încă nu îmi vine să cred că avem propriul nostru jacuzzi.

— Și avem și ciocolată, o Doamne, uite, spuse ea și luă coșulețul frumos împletit începând să desfacă bucățele de ciocolată și să le mănânce. Sunt absolut delicioase! Exclamă ea cu gura plină.

Keira începu să râdă apoi își lăsă valiza lângă pat scoțându-și de acolo o pereche de colanți negri și un pulovăr vișiniu.

— Eu mă duc să îmi fac un duș. Într-o oră trebuie să coborâm jos.

— Ok, eu o să continui să mă îndop cu ciocolată în timp ce mă uit la desene.

— Parcă erai la cură.

— Pff, o să o reîncep după vacanță, răspunse Emma detașată.

— Dacă zici tu, spuse Keira începând din nou să râdă, apoi intră în baie.

Își lăsă hainele curate și prosopul pe coșul de rufe, apoi se dezbrăcă și intră sub jetul de apă fierbinte. Încet, încet își eliberă mintea de toate gândurile și amintirile neplăcute care o bântuiau în fiecare secundă și în fiecare minut pe care îl petrecea  trează, sau chiar și adormită.

Nu îi fusese foarte greu să plece în dimineața aceea de acasă. Haine și lucruri nu avea foarte multe, așa că i-au încăput în valiza ponosită care aparținuse tatălui ei. Mama ei și cu Henry dormeau încă în momentul în care se strecură în liniște pe hol. Plecă, fără ca măcar să arunce vreo privire înapoi. Era conștientă că viața ei avea să se schimbe radical din noul an care avea să vină. Și era oarecum fericită. Își dorise demult să poată scăpa de tatăl ei vitreg și probabil că sosise în sfârșit timpul.

— Keira! Ce faci atât acolo? Haide că trebuie să coborâm în cinci minute.

Vocea lui Emma o scoase din gândurile ei și începu să se spele. Ieși din baie cu prosopul înfășurat strâns în jurul corpului.