Capitolul 4

642 46 3
                                    

Asteptau liftul sa ajunga la etajul al 14-lea.

"Ceea ce s-a intamplat... nu se poate intampla la birou." Nu se uita la el, dar ii simti privirea mirata pe fata ei mascata de ochelari de soare.

"Ti-e rusine cu mine?"

"Nu la birou." Se intoarce spre el si se apropie incet, cu manile in buzunar. Se ridica usor pe varfuri si isi lipeste buzele ale lui. Il saruta incet, tandru.

Liftul se opreste si ea se indeparteaza de corpul lui exact in momentul in care usile se deschid.

Frustat, barbatul asteapta ca Livie sa iasa prima din lift, dupa care se repede la ea, ii ia mana in mana lui tinand-o strans si parcurge cu ea holul ce ducea la firma. Pe fata lui se citea mandrie si victorie.

Monica se opreste in fata lor, privindu-i cum se apropie tinandu-se de mana, in timp ce el zambeste si Livie era rosie ca racul, in timp ce incearca sa isi traga mana dintr-a lui.

"Buna dimineata!"

"Salut!" ii raspunde Vic zambitor.

"Buna Monica." Livie isi smulge mana si isi da jos ochelarii. Ochii ei ii trimiteau sageti lui Vic care se facea ca nici nu vedea starea ei. "S-a intamplat ceva? Esti cam palida...." Adauga.

"Nu. Am o veste proasta. Arhitectul a fost dimineata si a spus ca nu mai poate face un birou si pentru Vic, dar il poate mari pe al tau sa incapeti amandoi."

Livie ofta, masandu-si tamplele.

"Nu e nimic. Ne place sa impartit tot, nu?" Livie isi ridica capul sa intalneasca privirea mirata a Monicai si zambetul arogant a lui Vic.

"Mda..." raspunde sec.

"Si... se lucreaza in birou. Trebuie sa tineti intalnirile si sa lucrati in sala de sedinte."

"E ok." Vic se intoarse spre LIvie, o prinse de talie si o trase spre el. O saruta pe buze."Ma duc sa fac o cafea in bucatarie. Vrei?"

"Aaaaa... da". Si il urmari cum dispare dupa colt, numai ca sa observe privirea furioasa a lui Marcus si a Ronei care asistase la toata scena.

Trase aer adanc in piept si porni spre sala de sedinte. Isi arunca geanta pe masa si privi pe geam. Usa se tranti in urma ei.

"Ai innebunit?" se intoarse si il vazu pe Marcus, rosu de furie, gesticuland de zor aruncandu-si mainile in aer.

"Nu te agita degeaba. Stiu ce fac!" ii spuse calm, bagandu-si mainile in buzunarul pantalonilor.

"Serios? Te culci cu el dupa ce ma pui pe jar sa ii trantesc o minciuna sa scapi de el? Cine naiba te intelege Livie?" Se intoarse furios si iesi trantind usa in urma lui. Ce era asa de greu de inteles pana la urma? Se razgandise si nu mai vroia sa il indeparteze ci sa il apropie cat mai mult. Zambi la imaginea lor apropiati si imbratisati...

Iesi din sala si se indrepta spre bucatarie. Cu aceeasi aroganta specifica ei, inclina capul in semn de salut cand o vazu pe Rona stand la o masa.

Serioasa, se apropie de Vic, care se chinuia de zor sa faca o cafea, butonand aparatul de cafea care scotea niste sunete ciudate. Razand, se apropie de spatele lui, il inconjoara pe o parte si pe alta, si il saruta pe ceafa.

"Mereu o sa ai nevoie de ajutorul meu?" ii soptie mai mult ca incet, sperand sa auda si Rona. O auzi chicotind si barbatul se ridica, se intoarse si o trase in bratele lui.

"Intotdeauna. Esti cea mai buna." ii spuse razand si ii saruta coltul gurii.

Livie apasa pe cateva butoane si lichidul incepe sa se scurga in cana. Se freca de trupul barbatului, simtind cum acesta se incordeaza. Ii placea cum reactioneaza la atingerea ei. O facea sa se simta dorita si puternica in fata lui. Isi lua cana de afea si mai apasa odata pe acelasi butoane. Ridica cana si o saluta pe Rona si iesi din bucatarie.

Lasa-ma sa te iubescUnde poveștirile trăiesc. Descoperă acum