Lasa-ma sa te iubesc

Capitolul 8

''Ma bucur ca iei masa cu mine, nu prea am apucat sa petrecem ceva timp impreuna de cand am venit.''

Livie accepta sa iasa cu Steve la pranz si o dusese intr-un local retras, din apropierea biroului. Privirea ei era fixata pe ceasca de cafea de pe masa.

''Stii.... Ma gandeam sa mai raman in tara un pic.''

''De ce? Te-ai saturat de America?''

''De unde?.... Ai nevoie de mine si plus ca mi-a fost dor de tine si de copii si de mama.''

''Aham.... Bine.''

''Am nevoie de un job.''

Livie isi ridica privirea mirata. In trecut, de cate ori ii oferise un loc de munca fratelui sau, acesta refuza.

''Ok.'' accepta cu usurinta. Nu avea energie sa se certe cu el si nici sa il refuze. Nu mai dormea iar singurele ore in care se odihnea era atunci cand lesina si asta se intampla des in ultima perioada.

''Nu mananci?''

''Nu. Merg la birou, incepe sa ninga si nu am stabilitate sa merg prin ninsoare, doar stii.''

Steve incuviinta si o ajuta sa isi recupereze carja cazuta pe podea si sa se ridice. O urma, privind-o cum schiopateaza pe trotuar. Nu isi inchipuise niciodata sa o vada asa. Sora lui fusese intotdeauna o persoana puternica, care nu se pierdea intr-o situatie de criza. Fusese stalpul lui de sustinere si inca era. Vroia sa o scoata din groapa care si-o sapa singura si tocmai de asta renuntase la slujba de peste ocean pentru a-i fi alaturi.

Era deja mijlocul lui septembrie si lucrurile era pe calea cea buna. Indrumata de fratele si mama ei, Liv manca regulat, facea exercitiile de care se lasase cu ceva timp in urma si nici nu mai era asa de ursuza. Chiar incerca sa zambeasca si sa imprieteneasca din nou cu angajatii si cu prietenii ei.

Nimeni nu pomenea numele lui Victor Maxim in jurul ei, desi toti stiau ca el era cel care a dus-o la marginea prapastiei.

Statea cu Rona si cu Steve in bucatarie, la masa, savurandu-si pranzul si o cafea fierbinte. Comentau stirile care rulau pe ecranul televizorului de pe perete. Se facu liniste. Imaginea lui Victor la brat cu o alta femeie acoperi ecranul si Steve cauta disperat telecomanda pe masa dar o gasi in mana lui Livie. Daduse sonorul mai tare in timp ce sorbea din cana din cealalta mana.

Victor Maxim, fiul afaceristului Peter Maxim a fost vazut in compania unei frumoase domnisoare, aparent mai tanara, la petrecerea de strangere de fonduri pentru fundatia tatalui sau. Fundatie care se ocupa cu ajutorarea copiilor sarmani din Africa.Nu se stie exact cine e tanara de la bratului, dar cert este ca dupa apropierea dintre cei doi, cel mai sigur nu sunt doar prieteni...

Liv ridica cana de cafea in semn de salut si lua o gura zdravana din ea in timp ce inchise televizorul. Steve si Rona o priveau ingroziti.

''Alta proasta cade in plasa lui.'' Nu mai avu timp sa continue ideea ca Monicai se ivi de dupa perete. Ii facu semn Ronei si aceasta iesi din bucatarie in liniste.

''Ce e? Esti speriata. Ce ai?''

''Stii ca ieri a cazut netul din cauza furtunilor de zapada....''

''Asa si?''

''Azi si-a revenit si am vrut sa citesc e-mailurile si cand le-am deschis, am gasit un e-mail de la Vic.''

''Ce?... Ce vrea?''

''Si-a anuntat vizita oficiala. Poate vrea se intoarca...''

Rona isi trecu nervoasa degetele prin par.

''Abia si-a revenit.'' facand referire la Livie si la starea ei.

''Stiu, Rona, de asta am venit la tine.''

''Ok, cand vine?''

''Pai e-mailul a fost trimis de ieri pentru azi deci.....''

Discutia le-a fost intrerupta de sunetul liftului. Usile se deschise si pasi Vic, intr-un costum negru si camasa albastra. In spatele fetelor, Livie fusese martora la scena. Cu carja in mana, inainta spre el, oprind in fata lui si ii intinse mana.

''Bine ati venit, domnule Maxim!'' formal si direct, exact ca atunci cand s-au cunoscut prima data. Vic ii cuprinse mana si ramase blocat cand o vazu sprijinita in carja.

Din spatele lui aparu o fata brunetica, subtirica, cu trasaturi frumoase, exact fata care era agatata de el la stiri. Livie ii zambi si isi smulse mana dintra lui Vic si I-o intinse fetei.

''Olivia Pope, imi pare bine.''

''Clara Maxim, si mie imi pare bine.'' Incercand sa para indiferenta, se dadu intr-o parte si ii pofta in sala de sedinte. Simti ca intreg cerul se prabusise peste ea, dar trebuia sa se tina tare.

''Monica, anuleaza tot pe ziua de azi si comanda niste aperitive si ceva usor de mancare plus bauturi cat mai repede.'' Dar fata era blocata. Se uita cu ochi mari dupa cuplul care tocmai intra in sala de sedinte. Livie se apropie de ea si ii intoarse privirea catre ea.

''Stiu, e dureros, Dumnezeu stie ce e in inima mea acuma dar nu trebuie sa le aratam ca ne doare. Fa te rog ce te-am spus.'' Fata o imbratisa strans pe mijloc si pleca spre biroul ei.

''Esti ok, adica, te descurci?'' Steve veni langa ea si o stranse de mana. Ii raspunse printr-un suras si il saruta pe obraz.

''O sa fie bine.'' Apoi intra in sala de sedinte si inchise usa dupa ea.

Vic asistase la toata apropierea dintre Liv si Steve si desi nu stia cine e barbatul care o tinuse de mana pe femeia care o iubea, ii declarase razboi.