Author pov
Soarele nu se vedea nicăieri pe cer din cauza norilor gri ce își făcură loc în peisaj. Azi era cea mai ghinionistă zi, așa cum obișnuiesc să spună oamenii despre ziua când pică data de 13, dar pentru unii era una de veselie.
Azi liceul de magie Argva organizează balul fantomelor. Ca în fiecare an, studenții se agită pe holuri, fetele întrebându-se una pe alta ce haine să aleagă, ce băiat cred ele că le va invita la bal; băieții bârfind și râzând despre orice altceva în afară de școală; vorbe despre organizatori, despre haine, machiaj, despre invitații, despre locul în care va avea loc, voci și iar voci. Fiecare perete avea câte 3-4 afișe ce anunțau detalii despre bal. Absbra era singurul care nu părea interesat de asta. Ca și în ultimii ani va lua un trandafir și i-l va da uneia dintre cele mai populare și frumoase fete apoi o va invita ca parteneră și, desigur, totul va merge perfect. Ura agitația și zarva de pe holurile liceului, dar iubea balurile.
- Hey, Absbra, ne spui și nouă cine va fi norocoasa? întreabă unul dintre băieții cu care stătea la masă la cantină.
Absbra nu-i aruncă nicio privire, ochii rămânând ațintiți asupra telefonului din mâini.
- Habar n-am, oricum nu contează cine e atâta timp cât nu mă scoate din minți.
- Oh, amice, au mai rămas doar tocilarele și urâtele
- Vrei să spui săracele
Băieții încep să râdă, iar râsetele ajung în urechile lui Absbra, iritându-l. Le aruncă o privire amenințătoare, iar masa se calmează, apoi...
- Unde-i tocilarul? Nu l-am văzut niciodată să mănânce la cantină.
- Cui îi pasă? Să sperăm că nicio fată nu va merge cu el.
- Nu spera, oricum nu merge.
Tonul lui Absbra atrage privirile celor 5 băieți. Taz ridică o sprânceană și se apleacă în față, iar privirile celor doi se întâlnesc.
- Ai vorbit cu el?
- N-a fost necesar.
- Adică?
Absbra îi aruncă o privire plictisită înainte de a se lăsa pe spate în scaun. Nu trebuia să îl întrebe pe Haruki ca să știe că nu vine la bal. Băiatul ăla era mult prea timid și nu vorbea mai cu nimeni. Într-un fel comportamentul lui îl făcea drăguț și vulnerabil, era un contrast cu aspectul lui serios și elegant.
💠💠💠
Ely pov
Mă așez pe una dintre treptele scărilor care duc spre ultimul etaj și îmi verific telefonul. Pe grupul nostru toți vorbeau despre petrecerea ce va urma. Telefonul meu vibra la fiecare 5 secunde, iar asta mă irita din ce în ce mai mult. Îl dau pe silent și îl bag în buzunar. Niciodată nu mi-ai plăcut petrecerile sau orice activitate care implica hainele elegante, gălăgia și mulțimea. Era ciudat și la un moment dat devenea foarte haotic. Totul se termina cu băutul și oamenii leșinați. Oftez și-mi pun capul în mâini cu coatele proptite pe genunchi în timp ce mormăi.
- Deci aici erai
Îmi întorc capul în spate și-l zăresc pe nimeni altul decât Absbra. Azi pare mult mai plictisit decât în alte zile. Coboară pe trepte până ajunge în dreptul meu apoi se așează lângă mine.
- Deci?
- Ce?
- Având în vedere că nu vii la bal trebuie să-ți umpli timpul cu ceva, nu? Deci cu ce îl vei umple?
- Nu știu...
- Bun
Mă privește atent de sus în jos de parcă ar căuta ceva, oftează și își împreunează mâinile cu coatele pe genunchi.
- Cu aspectul tău ai putea avea puțină faimă acolo. Nu atât de multă că mine, dar ---
- N-am nevoie
