Am distrus o veșnicie doar într-o clipită
Și am rămas moartă și pustie în drum,
Mi-e dor de tine, de a noastră criptă,
Mai lasă-mă un minut și-s scrum.
Îmi pare rău că n-am fost pentru tine
Că m-am înstrăinat și am fugit pe ascuns
Voit-am să te lepăd de demonul din mine,
Ca să nu fiu patima unui suflet scurs.
Aș vrea să-mi regăsesc cărarea, alinare,
Dar sufletu-i la tine și nu pot să mă-ntorc,
Ființa mă chinuie și tot corpul mă doare
Și pulsul rămas în mine e cântec în orc.
Ne-am stins, m-am stins, și-n jur e negru,
O pală sfioasă mai pătrunde în cenușă,
Dar m-am deprins cu-al meu funebru,
Unde frumosul, mă sugușă.
Îmi târâi sicriul, nu c-ar fi timpul,
E umplut cu greșeli, vină și-amintri.
Le voi simți cât mă va duce trupul,
Și până mintea-mi va cădea-n smintiri.
CITEȘTI
~Mesaj indirect~
PoetryÎmi arunc sentimentele Pe-o foaie de hârtie, Îmi scriu regretele Și trăiesc prin poezie. Terapie și evoluție prin cuvinte. Vă recomand să începeți lectura de la sfârșit.
