Muntele din uscat

18 14 0
                                    

Mă distruge distanța dintre noi.
Nu îți voi spune asta niciodată.
În sufletul meu se scurg ploi,
Deși floarea din pustiu e uscată.

Din copac cade o frunză,
În ochii mei se mai pierde o nuanță,
Peste dorințe se mai pune o pânză,
Pictată în culori de nesiguranță. 

Urc pe munte fără să știu unde ajung,
Trecutul e o prăpastie adâncă.
Toate obstacolele continui să le străpung,
Înaintând încet, pe o altă stâncă.

~Mesaj indirect~Unde poveștirile trăiesc. Descoperă acum