O Floare Ofilita

25 6 2
                                    

Lacrimile pot fi atât de grele uneori,
Îmi înghețată pe fața rece.
Viața asta e secată de culori
Și patima asta n-ar vrea sa plece.

Plâng peste florile ofilite,
Asta-i apă din amar.
Durerile astea sunt cumplite
Si alți boboci nu mai răsar.

Muzica mea din suspine,
Mângâie rana de suferință!
Mi-e atât de dor de tine,
Dar e cu neputință...

PoeSie Unde poveștirile trăiesc. Descoperă acum