În lumea asta atât de mică,
Ne întâlnim noi mai mereu.
Nu am continuat din frică,
Pentru că așa sunt eu...Mi-ai lipsit enorm de tare!
Și mă durea să-mi amintesc,
Ca te-am lăsat cu ochii-n soare
Știind cât te dezamăgesc.Mi-am ținut vie speranța,
Dar pe atât cât am putut...
Ma rog să nu se rupă ața,
De care mă tin de la-nceput.Tânjesc după un locșor ferit,
Unde pot sa fiu cum vreau.
Leii ăștia m-au încolțit,
În cușcă sumbră în care stau.Aștept să fug cât mai departe,
Să rătăcesc undeva cu tine,
Să ne ne alintăm în șoapte,
Zburând ceruri-nalte și senine.
CITEȘTI
PoeSie
Poetry2021-2024 ,,Lacrimile pot fi atât de grele uneori, Îmi înghețată pe fața rece. Viața asta e secată de culori Și patima asta n-ar vrea sa plece. Plâng peste florile ofilite, Asta-i apă din amar. Durerile astea sunt cumplite Si alți boboci nu mai răsa...