12. Marturisire

2K 92 8
                                    

Jade POV

Am plecat intr-un suflet spre apartamentul Amandei,alergand pe strada si tinandu-mi telefonul strans in mana. Am urcat scarile in acelasi ritm in care am parcurs si drumul,iar cand am intrat pe usa apartamentului am simtit ca sunt unde trebuie sa fiu,in bratele ei,iar muschii mi s-au relaxat sub atingerea mainilor ei.

M-a luat de mana si m-a dus grabita in dormitor.A inchis usa cu mare atentie apoi a dat drumul unei piese vechi si mi-a zis sa ma asez pe pat.Parea foarte agitata asa ca m-am aptinut sa o intreb de ce, si m-am asezat.

Amanda se invartea prin camera si isi musca coltul stang al buzei de jos,mai mult ca sigur ceva o facuse sa se nelinisteasca.Am lasat-o sa se plimbe asa timp de cateva minute apoi am prins-o de mana si am tras-o peste mine,intinzandu-ma pe pat. M-am uitat in ochii ei si i-am spus calm si zambind:

-Respira adanc,inchide ochii,si spune-mi ce s-a intamplat.

Si-a asezat capul pe umarul meu respirand puternic pe gatul meu,apoi a inceput sa imi explice ceea ce se intamplase si a terminat cu o fraza care mi-a dat fiori:

-...Si nu am putut sa ii spun,pur si simplu nu am avut curajul sa recunosc ceea ce simt,ceea ce sunt,mi-a fost frica de ceea ce ar putea spune,dar imi e si mai frica sa nu te pierd pe tine.

-Lucrurile or sa se rezolve,ai rabdare. I-am spus eu incercand sa o linistesc.

Am sarutat-o pe frunte apoi am strans-o puternic in brate.

-Vrei sa ii spunem impreuna? Intreb eu.

-As vrea sa ii spun singura. Vocea ei era nesigura.

-Bine,dar daca re razgandesti,sunt mereu in apropiere.

-Stiu...Si scuze ca te-am facut sa alergi jumatate de oras doar ca sa ma ti in brate.

A inceput sa chicoteasca apoi m-a sarutat lent si pasional.I-am raspuns la sarut incercand doar sa il mentin. Dupa cateva minute m-am rostogolit peste ea si am inceput si eu sa o sarut. Am continuat jocul pana am simtit ca trebuie sa cobor cu saruturile pe gatul ei. I-am lins usor linia gatului,gest ce a facut-o sa geama usor si sa-si lipeasca corpul de al meu. Am muscat-o instinctiv,iar ea si-a bagat mainile in parul meu dezordonat,mainile mele ii ridicau usor tricoul mangaindu-I spatele si facandu-i coloana vertebrala sa se unduiasca sub greutatea mea.

Dupa ce am inceput dinnou sa ii sarut gatul si sa urc pana la buze, Amanda mi-a ridicat capul si a inceput sa rada copilareste.

-Jade nu putem! Tata e in living si probabil l-au trezit deja sunetele...

Vocea ii era usor dezamagita, zambetul si privirea ii erau amuzate iar corpul ei,cat si al meu,incepuse sa se incalzeasca.

-Serios Amanda, chiar vrei sa ma opresc acum? Am intrebat eu sarcastic.

-Nu vreau...dar trebuie.

A oftat zambind. Stiam ca nici ea nu voia sa ma opresc,dar date fiind circumstantele trebuia sa ii respect decizia. M-am dat jos de pe ea si m-am asezat in fund pe marginea patului incercand sa fac o fata de copil,aceea fata pe care o au copiii cand vine seara si trebuie sa paraseasca parcul,chiar daca stiu ca si maine se vor intoarce in acelasi loc.

Amanda s-a dat si ea jos din pat si a cautat o alta piesa care sa umple linistea,dupa care m-a luat de mana si m-a ridicat punandu-si,mai apoi,mainile in jurul gatului meu. I-am cuprins talia si am incercat sa ii fur inca un sarut. Mi-a zambit rosind.

-Promit ca o sa ma revansez.Vocea ei era chinuitor de adorabila.

-Normal ca o s-o faci, doar nu credeai ca o sa scapi asa usor. Am zambit uitandu-ma adanc in ochii ei,apoi am continuat: ar fi mai bine sa plec...

Mergi mai departe,fă-o pentru iubire...Unde poveștirile trăiesc. Descoperă acum