Destin forjat de Stele.

Alecsandre.

           Incerc sa schitez un zambet doar pentru ea, sa o linistesc pentru ca simt cum e agitata, cum gandurile o apasa incontinuu si vreau sa stie ca sunt aici, ca mereu am fost, vreau sa se simta relxata in prezenta mea si sa stie ca nu am de gand sa o ating fara sa fiu sigur ca si ea isi doreste asta.
           Apuc punga mov de cadou de pe masa si incep sa scot din ea un pulover negru, si o pereche de colanti, apoi lenjeria intima. M-am gandit ca dupa ce s-a intamplat nu va vrea sa poarte haine care sa ii dezvaluie formele, asa ca puloverul e lung destul incat sa ii acopere fundul.
            Ii acopar sanii cu dantela neagra a sutienului, si ma apropii de ea incat respiratia ei imi gadila gatul devenind tot mai sacadata, apoi se opreste iar din a respira. Imi trec mainile pe la spatele ei si ii inchei sutienul, apoi ma trag inapoi.
— Respira, ii reamintesc iar pieptul incepe sa din nou sa ii urce si coboare. Ridica-ti mainile, iubire.
           Face cum ii spun fara sa se opuna, si ii trag puloverul peste cap, apoi ii prind barbia in doua degete si ii ridic privirea spre mine.
— Stai jos, ii fac semn spre masa de langa cadă.
— C-ce vrei sa-mi faci? ma intreaba iar vocea ii tremura si simt cum se rupe.
           La fel ca si sufletul in mine sa stiu ca se teme.
— Nu-ti fie frica, nu ma ating de tine in stadiul in care esti, o linistesc apoi imi trec degetul mare peste buzele ei. Vreau doar sa te imbrac. Acum stai jos.
           Face cum ii zic si se aseaza cu fundul pe masa cu geam transparent, iar eu ii trag chilotii negri sus pe picioare, pana la coapse.
— Ridica-ti fundul pentru mine, șoricel.
           Iar ea face asta, si ii ridic chilotii incat sa ii acopere complet fundul, si zona dintre picioare dupa care scula imi zvacneste.
           Isi ridica ochii si ma priveste rosind cum fac acelasi lucru si cu colanti, apoi o ridic in brate si o car inapoi in dormitorul meu.

***

— Nu cred ca esti constient de situatie, Alecsandre, dar tocmai ti-ai omorat verisorul! tipa mama.
— Nu cred ca esti constienta de situatie, Morana, dar verisorul meu tocmai mi-a violat-
— Iubita? Fosta? Arma? ma intrerupe tipand. Ce e ea de fapt, Alecsandre? Si nu ma lua cu 'prima mea iubire' ca nu ai habar cat de penibil suna!
           Inghit in sec strangand din pumni pe sub birou. Apoi imi aduc aminte ca e mama, si ca nu ii pot zbura creierii cand am eu chef. Insa fiecare om are o slabiciune, iar mie nu imi e frica din a le folosi inpotriva lor.
— Avaline e ce Richard nu va fii vreodata, ii zic calm cat ca pumnii mei stransi ma imping la complet alte lucruri.
— Adica o nebuna?
           Pana aici mi-a fost.
           Imi lovesc pumnii de birou si fara sa gandesc prea mult scot pistolul din sertar, amenindand-o cu el.
           Iar ei nu ii ia prea mult si face exact acelasi gest. La naiba cu 'sangele apa nu se face'! E 'un ochi pentru un ochi' si ma doare in pula daca ramane oarba!
— Pune arma jos, Alecsandre!
           Aproape apas pe tragaci, dar ma opresc cand usa scartaie si se deschide usor.
— Domnule Wars?
— Ce-ti trebuie? intreb rece inca tinand pistolul indreptat spre mama.
— Capitanul Trisant a lasat un mesaj pentru dumneavostra la ora 14:45 prin care a rugat prezentarea dumneavoastra in Fanffos maine, la ora 08:30.
            Oftez lung, slobozind pistolul intre degete.
— Confirma, si pune o servitoare sa-i faca bagajul domnisoarei Zimfy.
           Incuvinteaza si iese din birou.
           Trantesc arma pe jos plin de mustrari si furie. Furie care aproape m-a cuprins si m-a facut sa omor fiinta care imi usureaza munca in Melbori.
— N-o poti lua cu tine, zice si arunca si mama arma.
— Ba pot si o voi face! o contrazic furios.
— Va fii periculos!
Ma afund in scaun privind-o direct in ochii.
— O voi proteja!
— Alecsandre incearca sa intelegi! Nu stie ce face! Frica o cuprinde si boom! Distruge tot in jur!
— Las-o sa distruga! Eu platesc, nu tu!
— Nu e vorba de bani Alecsandre!
— Iesi dracu' afara din biroul meu! ii arat furios spre usa.
Ava, Ava... ce-mi faci, iubire?