Dulce răzbunare

Capitol 17

Găsesc un dormitor undeva pe aici, apoi intru și încui ușa, rănile mele trebuie tratate, și sper ca găsesc vreo trusă medicală pe aici

Aprind lumina și intru în baie, mă uit în oglindă mare la brațul meu, îmi va rămâne cu siguranță o mică cicatrice pe Braț, dar până la urmă eu m-am aruncat în gura leului, nu a venit el la mine

M-a așez jos, și verific dulapul și singurul din baie, în el găsesc săpun lichid de mâini, prosoape, hârtie igienică și în sfârșit o mică trusă

O iau și o deschid, nu conține multe, apă oxigenată, pansamente, tul pentru apă oxigenată, și un medicament pentru răni deschise

Iau o bucată din tul și îl înmoi în apă oxigenată apoi o pun peste răni, ustură ca naiba și scâncesc când ating rana

Dar continui să curăț apoi pansez și îmi trag genunchii la piept

Oftez și dau drumul la apă, trebuie să fac un duș urgent

>>>>>>>>>>>>>
Aud o bătaie în ușă, apoi a doua și a treia, este doar dante

Mă simt atât de ciudat încât greu mă ridic și descui ușa, nu știu cu ce motiv, simt ca nu mai am ce căuta cu el în casă, nu îmi inspiră siguranță dar mite încredere...nu știu cum să mă comport, pe cine să urăsc, sau ce să fac acum ca am aflat adevărul, mă simt atât de ciudat, parcă altă versiunea a mea....nu mă mai simt ca înainte, de unde să știu eu ce gânduri are el? Dacă mă folosește pentru planul lui Siret apoi mă omoara? Dacă și dacă...

Când îi văd fața măi ca parcă îmi vine să îi trântesc ușa în nas

Mă dau din ușă, și strâng mai tare pătura din jurul meu, sunt îmbrăcată doar într-un tricou foarte larg și cam uzat, dar măcar curat și miroase bine

-te am căutat prin toată casa. Spune acesta cu vocea groasă

-nu îmi pasă. Spun și mă întind în pat, cu spatele la el

-nu îmi întoarce spatele, nu îmi place să vorbesc cu fundul tău, ci cu tine!

-tot nu îmi pasă.

Aud pași în spatele meu și mă trag pe marginea cealaltă a patului.

-nu mă ignoră,bambolina!
Bambolina=papusa
Imi spune în italiană

-non dirmi la bambolina!
non dirmi la bambolina!= nu-mi spune păpușa!

Nu am mai vorbit de mult în italiană, iar acum sună atât de ciudat...

Acesta rade fără nicio reținere, dând dovadă ca totul nu este nimic grav pentru el.

Îmi dau ochii peste cap și simt cum patul se lasă

-ai pierdut jocul, scumpo! Spune cu o voce trufașa

-nu mă culc cu tine!

-nu ai de ales!

-ba da! Te dau afara.

-încearcă! Mă provoacă acesta și simt cum clocotește nervi în mine

Mă prinde de talie și mă trage spre el

-dante ia-ți naibii mâinile după mine acum!

Ma întoarce cu fața spre el

-ai pierdut!

-da, dar asta din cauza ta, numai tu cu privirea ta de monstru! Asta ma făcut să pierd îmi amintea de privirea lui taicatu, ce am punea în sperieți!

Acesta îndepărtează pătura după mine

-ce bine îți stă iubito cu vechile mele tricouri pe tine! Mă ia la misto și îl bufnește râsul, apoi se pune deasupra mea

Îl împing

-ieși naibii de aici și liniștește-ți hormonii! Zic și îi dau cu piciorul

Acesta își unește gura cu a mea și îl mușc de buza cat pot de tare, dar el nu se lasă bătut așa ca mă las eu...nici nu-s de rost să concurez cu satana cu picioare, al sfârșit tot mă ard

Mă las moale și nu îi răspund sărutului, am pierdut multe, ce mai am de pierdut! Am dat deja dovadă cat de slabă sunt, totul este în zadar acum.