Născută în flăcări

Zanele iubiri

Mă sărută, la naiba mă sărută, primul meu sărut și îmi place. De ce îmi place?
Buzele lui le freamătă pe alea mele, nu știu ce să fac sau cum să fac, nu am sărutat pe nimeni ca să știu. De ce face asta?
Se desprinde din sărutul meu și mă privește cu ochii ăia albaștri pe care i-am visat noapte de noapte .
-Ești bine?
-Da. Doar ca nu știu, nu am.....
își ridica sprâncenele și îmi zâmbește. De ce îmi place totul la el?
-Nu ai sărutat pe nimeni?Dau din cap ca nu. Atunci mă simt onorat să ți-l ofer și pe cel de-a doilea tot eu. Doar lăsate în voia momentului.
Și din nou se unește cu buzele mele dar de data asta e mult mai blând, și cum mi-a zis mă las în voia momentul sau mai bine spus în voia lui.
Pe toți zeii.
Tot corpul se aprinde, nu știu de ce dar totul e intens, mult prea intens.
Dar simt nevoia să o fac, nevoia de el, până acuma nu am simțit asta și oare e din cauza legături dintre noi.
-Avem de vorbit dar nu aici, cred ca deja lumea e în jurul nostru.
-Bine!
Umbrele încep să coboare și parcă se duce și liniștea mea, eram în siguranță aici, departe de tot așa mă simțeam.
-Ce a fost asta? Azriel e în fața noastră și eu nu știu ce ar trebui să spun pentru ca nu știu exact ce se întâmplă.
-Noi doar am vorbit ceva ce e legat doar despre noi! Spune Seth
-Ragna?
-E, e complicat, încă nu știu nici eu despre și cum să spun. Dar o să fii primul care află promit.
-Stai puțin, voi doi, iar tu ești roșie toată. V-ați sărutat?
Mă uit la Seth și el nu e deloc afectat.
-Puțin!
        -Kratos scoate-mă de aici!
         -Imediat!
Acesta se apleacă spre noi, iar Azriel face pași în spate unul câte unul depărtându-se.
-Tu l-ai pus așa-i?
-Trebuia să fugi și tu. Îi spun
-Sunt învățat cu dragonii.
Da uitasem de asta.
-Ce fac acuma?
-În seara asta nimic și mâine la fel. Aveți liber de la cursuri pentru ca a fost o zi grea.
-Pot să dorm în sfârșit.
-Trebuie să vorbim nu uita.
-Desigur.
Da să plece dar nu înainte de a se apleca iar spre mine și mă săruta cast. Deci așa e să ai un iubit, cum zicea Tik, pupici și alte chestii. La naiba alte chestii, trebuie să facem ....?

Kratos mi-a spus să am grijă pentru ca sunt persoane ca nu au reușit să se lege iar acest lucru îi fac periculoși, pot încerca să ne atace în special pe mine pentru a se lega de Kratos.
Asta m-a cam sperie ce e drept, o să fiu nevoită să întăresc farmecele la ușă și geam.

-Regina Mob, regina Mob , ce a fost asta? Tik zboară în jurul meu ca un spiriduș posedat.
-Ușor te rog! Ce a fost ce?
-Dragon, putere, flăcări și umbrele, acela era băiatul cu ochii albaștri? Ce ați făcut sub umbrele alea?
-Ușor te rog, liniștește prima dată.
Dragonul e ființa mea pereche, putea încă nu știu, flăcările au fost legarea noastră, iar acela e Seth.
-Dragonul cum se numește?
-Kratos Sargasso.
-Ce? Sare in sus de parca e curentat.
-E cel mai puternic dragon, nu a fost legat niciodată de un om, e o lege ta de credea ca a dispărut. Și tu , tu te-a ales pe tine!
-Aș vrea să nu mă simt jignită totuși!
-Nu, nu te jignesc e minunat e perfect!
-Adică? Pare ca se gândește la ceva, de parcă ar știi ceva și ceea ce s-a întâmplat acuma e cum ar trebui.
-Nimic. Doar ca e inundat, ai cel mai puternic dragon de partea ta.
-Așa e!
-Trebuie să fii tot timpul atentă de acuma înainte.
-Mi-a spus și Kratos.
-El nu o să fie prin academie e uriaș, așa ca să fii înarmată tot timpul.
-Am înțeles!
-Și cum e așa zisul Seth. E drăguț? Așa pare.
-Sincer, drăguț nu cred ca e cuvântul potrivit să îl descriu.
-V-ați format legătura? Așa e asta ați făcut acolo!
-De unde știi?
-Crezi ca am putut să aștept aici toată ziua, îmi făceam griji și am ieșit afară.
-Încep să cred ca ai o inimă plină de sclipici.
-Aș vrea eu.
Suntem întrerupți de o bătaie în ușă!
-Cine e? Întreabă Tik
-Nu știu. Ascunde-te mai bine.
Deschid ușa și îl găsesc pe Seth.

-Bună, sperăm să nu dormi.
-Bună încă nu.
-Vreau să vorbim. Pot să intru?
-Nu ar fi mai bine să ieșim afară? Să ne plimbăm?
-Cred ca e mai bine.
Închid ușa liniștită știind ca Tik e în siguranță dar mă mir cum reușește să își poarte singur de grijă pe afară.

Stăm în curte din spate a dormitoarelor care duce spre pădure și amândoi stăm în liniște și nu știu ce să zic să rup toată tensiunea asta.
-Deci suntem suflete pereche! Seth rupe tăcerea.
-Așa se pare.
-Cum ai aflat?
-Am citit într-o carte din biblioteca, de unde vin eu nu aveam genul ăsta de cărți vechii.
-Nu m-am gândit la asta.
-Ce a fost a fost acuma am aflat amândoi.
-Să zicem, nu cred ca aveai de gând să-mi spui.
-Nu știam cum!
Și e adevărat nu știam ce părere va avea, reacția sa.
-Asta așa e, când am văzut strălucirea din jurul tău eram nedumerit total, după am realizat.
-Strălucire?
-Da ești înconjurată de o lumina purpurie care se revarsă din tine.
-Ai și tu așa?
-Nu știu, nu am mai văzut pe nimeni în felul ăsta.
-Și ce o să facem de acuma? Întreb
-Tu ce ai vrea?
-Eu sincer nu știu.
-Nici eu deci avem ceva în comun.
Încep să rad când îl aud
-Serios, a fost o nebunie în capul meu, de când te-am văzut ca ai fugit din cantină picioarele mele nu mă mai ascultau, vroiam să știu de tine să te protejez, senzația complet stranie.
-Legătura!
-Da!
-Dacă nu ar fi fost visele și asta, crezi ca ne-am fi cunoscut sau chiar sărutat?
Sunt directă dar vreau să știu ce gândește în privința mea.
-Ragna, atragi privirile imediat cum intri într-o încăpere, ești puternică, ai prins un demon aproape singură și știi mai multe lucruri decât știu și eu probabil. Dar lăsând toate astea la o parte cred ca te-aș fi cunoscut și fără legături iar sărutul încă îmi doresc și vreau să îl repet.
Fără să mai zică ceva mă trage spre el și din instinct îmi pun mâinile pe brațele lui și parcă ar fi de piatră atât de tari, mă sărută din nou dar ca prima dată și nu e nimic blând in el, absolut deloc.
-Hei zânele iubiri! Sărim amândoi în sus când auzim o voce în spatele nostru.
-Azriel serios? Seth pare deranjat
-Serios, sunt primul care află?
-Las-o în pace.
-Deci care e treaba cu voi? Nu v-am văzut decât de 3 ori vorbim și acuma asta?
-E perechea mea! Spune Seth
-Ce e?
-Suntem suflete pereche Azriel.
-Nu mai exista așa ceva.
-Asta ziceam și eu!
-Acuma se leagă totul, grija ta față de ea, întrebările fără sfârșit despre ea.
-Ai întrebat de mine?
-Ce vrei Azriel? Eu zâmbesc când încerca să schimbe subiectul.
-Am nevoie un pic de tine apoi va puteți continua discuția!
-Te descurci singură?
-Da. Duceți-vă!
-Îți promit ca dat-o viitoare nu vom fi deranjați.

Ambii au plecat și imediat în urma lor am plecat și eu, nu știu cat am stat cu Seth dar s-a făcut întuneric, nu îmi e frică dar în cap îmi răspuns cuvintele lui Kratos și Tik și ale lui Seth.
Bucurându-mă ca mai am un pic să ajung la dormitoare pentru ca simt ca cineva mi-ar sufla în ceafă.
Se aude un foșnet și mă întorc repede,îmi caut pumnalul, l-am lăsat în camera.
Un zgomot de pași se apropie de mine, mă rog să fie Seth, să fie el dar, rugămințile mele nu sunt auzite nu azi pentru ca în fața mea nu e nici pe departe Seth.
Un bărbat, băiat ceva stă cu un cuțit în fața mea, e acoperit inclusiv fața, și se apropie din ce în ce mai mult. Cum nu am arme singura soluție e să mă lupt, chiar dacă am slabe șanse. 
    -Kratos,ajută-mă! Strig în gând
     -Vin acuma și trimit și ajutoare.
       -Grăbește-te.