Ia tot

86 9 3
                                    

Parcă  ca nu mai ajung la ea, totul in jurul meu se destramă, nu accept ca ea sa fi făcut asta.
-Ragna! Aud în jurul meu cum e strigată de diferite voci.
Mă arunc la pământ și încerc să o iau în brațe să îi simt pulsul orice semn de viață.
O strâng la pieptul meu pentru ca nu poate fi adevărat.
-Revinoti iubito, te rog! Nu mă poți iubi apoi să pleci te rog.
-Ragna, Ragna .
Tik și Azriel se aseaza  lângă ea si vor sa o ia din brațele mele dar nu ii las.
-Plecați! Tip la ei, umbrele mele îi dau la o parte și încep sa se adune în jurul meu fiind doar eu cu ea.
-Seth, nu fă asta are nevoie de un vrăjitor, las-o
-Nuuu! Nuuuuu Ragna, tip cu toată puterea când nu îi simt nici un fir de viață în ea și sufletul meu pereche simt cu se distruge.
Disperare pune stăpânire pe mine și simt cum se scurge din mine valuri de energie ce le îndrept către ea din nou și din nou fără oprire, o vreau în viață o, vreau să îi spun ce simt.

Dupa nencetate moduri de a o readuce la viață o iau iar la pieptul meu și simt cu iese din piept cuvintele fără a le  putea opri.
-Te iubesc Ragna, te iubesc revino la viața.
Sleit de puteri umbrele din jurul meu dispar și dau piept cu lumea exterioară. Tik o smuncește pe Ragna din brațele mele.
-Trăiește, trăiește îl aud strigând, cheamă vrăjitorul! Trăiește mă auzi!
Nu pot să realizez ceea ce îmi spune pur și simplu mă simt pierdut.
-Seth, revinoti e bine.

Cu greu reușind să îmi revin, aștept să văd ce îmi spune vrăjitorul acela care a intrat la ea de o eternitate.
În sfârșit iese și după fața lui îmi dau seama ca ceva nu e bine.
-Spune! Îi ordon
-E în viață doar ca sufletul ei parcă ar lipsi!
-Cum adică?
-Ori sufletul i-a dispărut ori și l-a scos singură.
-Și unde ar putea fi?
-Oriunde.
-Trebuie să îl găsim!
-Nu cred ca e posibil!
-E perechea mea, trebuie să existe vreo cale.
Acesta se uită cu ochii mai la mine.
-Când ai fost lângă ea te-a atins?
-Da!
Acesta mă trage de mână și mă duce în cort lângă patul ei. E palidă și abia i se simte viața în ea.
Mă taie în palmă și apoi pe ea, sângele meu picură pe pământ dar al ei de-abia curge, o picătură i se prelinge dar nu cade ci se unește cu al meu.
-E în tine sufletul ei e în tine, de asta încă trăiește, i-ai dat din suflet.
-Ia pe tot! Îi spun disperat.
-E dificil.
-Nu îmi pasă!
-Atunci îți asumi acest risc!

Stau lângă patul ei, pregătit să mi se ia din suflet și nu îmi pasă dacă îl ia și pe al meu, începe să spună niște incantații și face semne pe mine cu sângele ei.
Simt ușor, ușor cum ceva se desprinde de mine, dar se instalează și durerea.
Nu pot descrie în cuvinte durerea pe care o resimt acuma, parcă aș fi tăiat doar ca pe dinăuntru.
-Rezista! Nu poți renunța acuma.
Încerc din răsputeri să mă țin pe picioare și încep să exteriorizez durerea țipând și simțindu-mi gâtul cum ar arde.
După minute de agonie cad la marginea patului, întinzând mâna pentru a putea sa văd dacă ea e bine.
-E bine, e bine. Spune ușurat vrăjitorul.
Încerc să mă ridic lângă ea dar din cauza oboseli pur și simplu totul se întunecă.

-Seth! Seth, trezește-te!
Deschid ochii speriat și încerc să-mi dau seama unde sunt.
-Ce? În fața mea e Tik
-Ușor, nu e nimic grav doar ca cred ca visai ceva și începeai să faci destul de urat.
-Nu nu știu! Îi zic.
-Înțeleg! Îmi întorc capul știind ca eram ultima oară lângă ea.
-Te-am lăsat aici cu ea, pare bine.
-Pare?
-Nu știm cu a afectat-o toate astea.
-Ce vrei să spui?
-Puterea pe care a dobândit-o a consumat-o iar scoaterea sufletului e mult prea periculoasă, sper doar ca o să fie bine.
-O să fie! Trebuie să fie! Îmi duc mâna spre fața ei și îi dau părul la o parte . Trebuie să fie bine.

Născută în flăcări Unde poveștirile trăiesc. Descoperă acum