Parfumul tău...

X

       Liniștea dintre noi nu era una supărătoare, de data asta era una plăcută încât parca nu îmi doream sa o spulber, stătea aplecat asupra unei cărți deschise vizibil interesant, eu aveam o senzație de amețeala slaba dar de data asta nu era alcoolul, prezenta lui ma amețea mai de fiecare data, ma întreb dacă el simte vreodată asta, ma întreb dacă e conștient ce se întâmpla cu mine de fiecare data când ii privesc ochii înconjurați de gene luni și blonde, nu cred ca o sa aflu niciodată.

   Mai avea doar doua țigări in pachet, chiar trebuie sa îmi găsesc o slujba cât mai repede.

         — Ce simți când fumezi ?

Am ridicat din sprâncene fără sa îl privesc prinzând între degete una dintre cele doua țigări rasucind-o in fata lui.

         — Nu știu sa explic, e o senzatie calmanta, e mai mult o nevoie. vrei sa încerci ?

        —  Oh, nu! Mama ar înnebuni !

    Nu trebuie sa stai mult cu el ca sa îți dai seama ca este unul dintre acele persoane controlate la sânge de către părinți, nu are voie sa facă nimic, pacat ca pierde cei mai frumoși ani între cărți și activități plictisitoare de copil bogat.

          — Nici mama mea nu a știut, a fost foarte dezamagita când a aflat, s-a obișnuit in timp, mama ta nu cred ca poate afla, doar încerci, nu e mare lucru. Ma privește gânditor și se poate vedea cu ochiul liber nesiguranța de pe chipul lui.

            — Poate, dar sigur nu aici și nu acum. A rostit in cele din urma continuându-și lectura care pariez ca e plictisitoare. Bineînțeles ca nu l am presat sub nicio forma, era doar alegerea lui, totuși i am propus sa ne întâlnim diseară la mine și el a fost de acord imediat.

         — Eliot ? Ce cauți tu aici ? M-am încruntat grav la vederea chipului unei fete roșcate cam de vârsta lui care apăruse de nicăieri lângă noi și s a invitat singura sa ia loc la masa lângă Eliot, acesta își Închide cartea și zâmbește excesiv, oh, minunat ! Am rostit ironic in gândul meu.

         —  Doar citeam o carte, dar tu? A întrebat acesta și dintr-o data expresia fetei ii se schimba intr una ușor speriata.

         — Cine este el? A întrebat roșcata la care blondul a dat neștiutor din umeri fapt ce m a făcut sa ma încrunt a doua oară .

          — Nu știu, s-a asezat aici cu puțin timp înainte. Nu am scos niciun sunet, am rămas nemișcat si încercam sa îmi dau seama de ce ar spune una ca asta, as minți dacă as spune ca nu m a întristat puțin ceea ca tocmai a spus, dar nu am zis nimic, am plecat zgomotos de la masa ieșind din cafenea, începea ploaia, atunci am privit in jos vazandu-mi adidașii care erau ușor ponosiți, hainele mele sunt destul de vechi și simple, pana la urma și mie mi ar fi  rusine cu mine, ploaia începuse de a binele încât am ajuns acasă ud fleașcă, am intrat in casa lăsând urme de apa pe dușumeaua veche pana in baie unde m am dezbrăcat și am făcut un dus cald, poate ca mai bine nu ii răspundeam  la mesaj.

                                    ***

        Mirosul de ploaie îmi plăcea, era unul dintre putinele lucruri care îmi făceau plăcere, mama era acasă și diapozitia ei era una destul de buna ceea ce era puțin ciudat dar m-as putea obișnui cu asta, am întrebat o dacă are vreun motiv pentru care fredonează in timp ce coase iar ea mi a răspuns ca a găsit un loc de munca bine plătit care ii va permite sa renunțe la cealalta locuri se munca suplimentare, măcar o veste buna pe ziua de azi.

Verificăm ceasul aproape din 10 in 10 minute pentru ca trecuseră deja doua ore de când  Eliot promisese ca o sa vina sa ne vedem, am plecat pe dealul din spatele casei mele a cărui iarba era uda și sclipea in razele lunii pline care trona pe bolta cerului senin acum, am simțit vibrația telefonului care ma anunța ca am o notificare noua.

                 Îmi pare rău Olivier, Clary este la mine și nu am cum sa plec, ne vedem cu alta ocazie

Eram nervos?  poate... eram trist? Nu știam. Totuși am scos pachetul de țigări in care mai ramasase doar una pe care o păstrasem pentru Eliot, am mototolit pachetul însă am pătrat tigara, nu pentru mine, ci pentru o alta data când va vrea sa invers, am pufnit din nas la gândurile mele dându-mi seama cât de naiv am fost sa nu fumez ultima tigara deorece voiam sa am un motiv sa ma văd cu el .