Prolog

14.9K 740 58
                                    

   Secolul XIV, Scoţia, Insula Skye, Castelul Dunvegan...

    Femeia îşi plimba alene degetele pe pieptul lui, având grijă să-i zgârâie pielea foarte uşor cu unghiile. Ceva se întâmplase. Simţise că ceva e în neregulă în momentul în care el intrase în dormitor și se năpustise asupra ei ca un armăsar în călduri. Nu că s-ar fi plâns. Nu avea nimic împotriva lucrurilor mai dure, ba chiar îi plăceau foarte mult, dar problema era că el nu fusese cu gândul la ceea ce se întâplase ci acţionase din instinct. Eliberarea fusese dură şi rapidă, foarte plăcută în felul ei, dar ea nu putea scăpa de senzaţia că ceva rău urma să se întâmple.

-Agnes.

   Vocea lui era groasă şi joasă ca de obicei şi avea binecunoscuta răguşeală specifică după o partidă de amor. Păcat că tonul pe care îl folosise nu era deloc plăcut.

   Ştiind că urma o veste proastă, femeia s-a ridicat în şezul în timp ce-şi dădea părul blond şi lung pe spate, oferindu-i lui o imagine perfectă a sânilor ei goi. Nu era prima dată când recurgea la astfel de gesturi așa că știa perfect ce efect avea acel gest asupra lui. Totuşi de data aceasta el nu părea prea afectat. Părea doar obosit, o stare foarte necaracteristică lui, fapt care o îngrijora şi mai mult pe ea.

-Agnes, mă însor.

   La început femeia nu a înţeles ce i-a zis el, dar apoi când a făcut-o, şocul şi stupoarea au cuprins-o urmate îndeaproape de teamă, ură şi furie. Cum își permitea ticălosul să îi spună ei că se însoară? Aşa ceva nu se putea întâmpla. Nu atâta timp cât avea şi ea un cuvânt de spus. El era numai al ei. Se asigurase de asta în urmă cu trei ani când îi furase inima făcând pe fecioara inocentă bătută de soartă. Se chinuise prea mult să ajungă unde era acum, pentru ca acum toate eforturile ei să se dovedească a fi inutile.

   Îşi amintea şi acum acea zi sau mai bine zis noapte, când boierul William, unul dintre cei mai puternici bărbaţi cunoscuţi ceruse găzduire pentru o noapte la castelul tatălui ei. Fiind copilul din flori al unui boier mediocru, Agnes ştiuse că nu avea nici o şansă la o partidă reuşită, dar asta nu însemna că nu putea să fie amanta unui boier bogat şi influent. Atunci când a aflat de popasul făcut de William MacLeod, a ştiut că aceea era singura ei şansă să avanseze pe scara socială de la statutul de servitoare în casa tatălui ei, la statutul de amantă şi de ce nu chiar stăpână în reşedinţa unui bărbat puternic şi influent.

   Fiind conştientă de frumuseţea ei şi ştiind că nu avea decât o singură şansă, acționase fără să stea prea mult pe gânduri. Făcuse o baie rapidă, îmbrăcase cea mai bună rochie a ei - primită cadou de la una din surorile ei legitime care nu mai avusese nevoie de ea -, şi plecase în căutarea dormitorului oferit boierului. Dormitorul nu fusese deloc greu de găsit din moment ce era cel mai bun dormitor din reședința tatălui ei, iar boierul fusese chiar foarte uşor de cucerit.

   Cu frumuseţea ei, cu câteva lacrimi strategice şi o poveste de viaţă grea îl făcuse să-i mănânce din palmă. Se prefăcuse a fi fecioară - lucru foarte ușor de făcut din moment ce el fusese destul de amețit de toată băutura care i se oferisere - şi-l convinsese să o ia cu el pentru a nu fi dată afară de tatăl ei în cazul în care aventura lor ar fi avut consecinţe. Oricât ar fi încercat el să o convingă că e imposibil aşa ceva, că nu fusese suficient de beat cât să uite să se retragă la timp, ea a insistat până când l-a convins. Fiind un om responsabil şi având o naivitate nativă în ceea ce privea femeile, William a luat-o sub protecţia lui, făcând-o amanta lui.

   Acum ea avea o grămadă de rochii și bijuterii şi mai ales nu mai trebuia să muncească. Era adevărat că servitorii şi supuşii lui nu o tratau cu respect şi nici cu bunăvoinţă, dar ei îi plăcea să creadă că nu o plăceau deoarece se temeau de ea. Se temeau că vor avea de suferit dacă ea ar fi spus ceva împotriva lor în faţa lui William. Ea nu era totuși prea convinsă că avea acea putere, dar cât timp ei credeau asta era perfect.

Respect din obligaţie *În curs de editare*Unde poveștirile trăiesc. Descoperă acum