CAPITOLUL 19
-Îi dau foc! Rochie nenorocită!
-Pe bune Liss, dacă nu ieși din baia aia demolez ușa! țip exasperată, sătulă să o aștept de-o oră
-Trebuie să fiu perfectă!
-Ești perfectă! Ieși odată din baia aia!
-Odată în viață face prietena mea cea mai bună nouăsprezece ani, nu pot să arăt ca un căpcăun, rochia asta stă ca dracu pe mine, nu pot să apar așa în poze!
-Dacă nu ieși nu am cum să te ajut, pentru numele lui Dumnezeu!
Aud ușa deschizându-se și mă ridic la foc automat de pe pat. În fața mea stă dreaptă, ca o coadă de mătură, minunata mea prietenă îmbrăcată într-o rochie aurie plină de sclipici, lungă până în pământ, cu o crăpătură generoasă pe piciorul drept.
Mă uit confuză neînțelegând care este problema ei cu rochia și de ce anume este atât de revoltată pe săraca bucată de material cumpărată cu câteva zile în urmă dintr-un magazin scump în draci.
-Uite ce strâmtă este! Nu pot nici să respir!
-Ai cumpărat-o acum câteva zile, ai probat-o și era totul bine, nu înțeleg care e problema.
-Am zis să o spăl, la dracu cred ca e cu o mărime mai mică acum!
Mă bufnește un ras nebun și simt lacrimile în colțul ochilor. Elisa mă privește cu cea mai ucigătoare expresie posibilă, iar râsul îmi vine și mai greu de potolit.
-Castilla, dacă mai râzi mult, îți jur că nu mai prinzi douăzeci de ani!
După câteva momente reușesc să mă calmez și încep să mă gândesc la o soluție salvatoare pentru prietena mea zăpăcită.
-Știi ce, du-te la mama, ea se pricepe la croitorie, poate reușește să îi pună un elastic cumva și să-i mai dea drumu. O găsești în bucătărie.
-Rochia asta a costat 700 de dolari femeie!
-Fă pași, într-o oră jumătate trebuie să fim la restaurant și te omor dacă întârzii acolo din cauza ta!
Fără alte comentarii, Lisa iese din cameră trântind ușa în urma ei. Oftez enervată și mă așez pe scaunul din fața mesei de machiaj, aprinzând ledurile care înconjoară oglinda.
Mă uit printre zecile de palete de farduri și mă hotărăsc la o combinație de negru, roșu și auriu, o linie fină de tuș, fond de ten, puțin contur și un ruj roșu-sângeriu. La final îmi accentuez genele lungi și dese folosind un rimel, un spray de fixare și sunt gata să trec la păr.
Îmi ondulez cu atenție fiecare șuviță, apoi îl prind într-o coadă de cal, lăsând câteva fire de păr să-mi cadă pe față, conturând forma acesteia.
Un ciocănit la ușă mă face să mă întorc din drumul meu spre rochia pe care urma să o îmbrac în seara aceasta.
Deschid ușa și rămân mută când în fața mea stă mândru un Diego îmbrăcat elegant, cu un buchet de trandafiri roșii și o punguliță mică de cadou, în aceeași nonculoare ca și costumul lui, neagră.
-Bună seara, sărbătorit-o! îmi urează călduros, cu un zâmbet strălucitor pe chip, zâmbet care îmi face picioarele să-mi tremure
-Bună! chițăi slab, dându-mă din ușă și făcându-i semn să intre
-Pentru tine, spune și îmi întinde florile alături de celălalt cadou, imediat după ce am închis ușa dormitorului și m-am întors spre el
-Mulțumesc, dar nu trebuia să te deranjezi atât.
CITEȘTI
Pasiune Comună
Romance"Nu credeam vreodată că pasiunea noastră comună avea să mă distrugă atât de tare încât să-mi simt carnea în flăcări și inima făcută bucăți. Nu credeam că avea să ne apropie atât de mult, ca mai apoi să ne despartă atât de dureros." -Annissa Castilla...
