Tabara iubirii

Capitolul 18

-Diego Ramirez, repeta Theo. Ce e in neregula?

Carmella simti o durere in piept.

-Nu, nu e nimic, imi parea un nume cunoscut, atat, minti ea.

Theo o privi suspicios.

-Mai e putin, ar trebui sa ne ocupam de costume, sugera el.

Carmella devenise neatenta.

-M-ai auzit? intreba Theo.

Carmella isi ridica privirea.

-Aam, sigur, incepem sa repetam chiar acum, zise ea si se ridica de pe banca.

-Dar nu asta am spus, zise Theo pentru sine si ofta.

***

Se facu  ora 10 si jumatate noaptea . Quan si Liane se aflau imbratisati in patul ei.

-Si cat vrei sa tina relatia asta? intreba Quan.

Liane il privi.

-Cat timp o sa ne intelegem...,zise ganditoare.

-Asta nu e un raspuns, ii zise el. 

-Pai tu cat vrei? il intreba la randul ei.

-Mult, vreau sa imi promiti ca o sa fii alaturi de mine orice s-ar intampla, nu cred ca stii dar nu am prea multe persoane pe care sa le iubesc, asa ca o sa te iubesc pe tine cat pentru toate persoanele pe care nu le-am avut niciodata alaturi de mine, zise el devenind din ce in ce mai serios.

Liane nu stia ce sa spuna. Ii era frica sa strice momentul acela perfect. Quan nu se deschidea pentru oricine. Nu oricine afla atatea lucruri despre el. Si se simtea norocoasa, norocoasa ca el o alesese pe ea dintre toate fetele, ca sa ii fie confidenta.

Il saruta in schimb. 

-Si vreau sa ma ierti, pentru tot ce ti-am facut, pentru zilele in care te-am intristat si pentru tot ce o sa fac in viitor.

Quan vorbea din ce in ce mai incet. Se putea simti emotia din glasul lui.

-Ce a fost rau a trecut, iar prin ce va fi rau vom trece impreuna, ii zise Liane si ii cuprinse fata intre palme.

Quan inchise ochii si inghiti in sec. 

***

Tina tocmai cobora din camera lui Alex.

Ally o prinse de mana pe coridor.

-Tina, asteapta, ii zise el pe un ton cald.

-Ia mana de pe mine! se infurie Tina tragandu-si bratul.

-Asculta-ma doar o secunda, se ruga Ally.

Tina il privi in ochi.

De ce lacrima? 

-Spune, ii porunci si se indeparta un pas de el.

-Iarta-ma, vreau sa stii ca am sters poza, zise si lasa privirea in jos.

-E cam tarziu, Ally, nu poti sa distrugi omul si apoi sa iti ceri pur si simplu iertare, ii zise cu raceala.

-Am gresit, m-am razbunat pe tine, vreau doar sa ma ierti atat, continua el.

De ce o implora deodata Ally pentru iertare?

Mai era doar o saptamana si plecau acasa. La ce il ajuta sa isi ceara scuze chiar acum?

Tina nu banui nimic insa.

-Te iert, dar vreau sa stai departe de mine, nu vreau oameni ca tine in preajma mea, ii spuse si se indeparta incet.

Ally ramase spasit.

***

Quan plecase. Zabovise foarte mult la plecare. O imbratisase si sarutase pe Liane de zeci de ori. Aceasta se simtea coplesita de iubire. 

Carmella intra si ea in camera si isi arunca geanta cu schimburi pe pat.

-Nu o sa va vina sa credeti ce mi se intampla, se planse Carmella acoperindu-si ochii cu mainile. Dios mio!

Liane si Tina isi concentrara atentia asupra ei.

-Ce ai patit? intreba Tina venind si asezandu-se pe patul Carmellei.

-Diego concureaza cu mine, zise ea si se tranti in pat.

-Diego? Adica Diego Ramirez? intreba Liane in stare de soc.

-Da, raspunse Carmella.

-Adica Diego fostul tau iubit? continua Liane.

-Da, raspunse Carmella.

-Adica Diego care ti-a rupt inima? se enerva Liane.

-Da, acel Diego.

-Am sa-i tabacesc fundul nenorocitului, striga Liane.

-Theo ce parere are despre asta? intreba Tina.

-Nu stie, pentru ca nu i-am spus, inca, zise Carmella muscandu-si buza de jos.

-Ai face bine sa ii spui, ca sa nu se intample chestii neprevazute, o sfatui Tina.

-As vrea sa pot sa ii spun, dar ceva nu ma lasa, se planse Carmella si isi puse capul pe umarul Tinei.

***

Liane se trezi transpirata, gafaind. 

-Ce ai patit, chica? intreba Carmella rasucindu-se pe burta.

-Am visat urat, sopti ea. Am visat ca eu si Quan ne-am despartit.

Liane inca tremura.

Carmella rase.

-Doar in vise se poate intampla asta, chica, e doar al tau.

Liane zambi, dar inca era speriata. 

***

A doua zi cele trei se trezira mai dimineata ca deobicei. Se pregatira sa ia masa.

-De ce e atat de multa galagie? intreba Carmella enervata si trase de draperie ca sa poata privi afara.

-Sunt foarte multi oameni afara, continua ea. Inclusiv politisti.

Liane si Tina venira repede sa se uite. 

-Ce cauta politia aici? intreba Liane ridicand din sprancene.

Deodata in camera lor navalira doi agenti de politie.

Cele trei tipara la unison.

-Imi pare rau, domnisoarelor, este doar un control de siguranta, le explica unul dintre ei rascolind patul.

Celalalt cauta cu vehementa in dulap.

-Mai exact pentru ce?intreba Tina incercand sa se calmeze.

-Doi tineri inscrisi in aceasta tabara au fost arestati azi pentru trafic de droguri, continua acelasi barbat care le ravasea complet valizele.

-Doamne, nu pot sa cred, exclama Liane. Au fost langa noi si n-am observat niciodata, adauga ea.

-Poate ca i-am vazut dar nu le-am dat importanta, ii raspunse Carmella.

Discutia fu intrerupta de un alt agent care pasi in camera.

-E pe aici vreo Liane? intreba el aruncand o privire.

-Da, eu sunt, zise Liane si ridica mana ca sa o poata observa.

-Unul dintre tineri a lasat asta pentru tine, ii zise si ii intinse un caiet.

Liane cuprinse incet caietul. Atat de familiar. Ii tremurara mainile. De unde cunostea caietul asta? 

Nu spuse nimic. Agentul iesi din camera insotit de ceilalti doi.

-Totul e in regula aici, le asigura unul dintre ei.

-De parca n-am fi stiut ca nu tinem droguri, arunca Tina. Ce-i cu caietul ala Liane?

Insa Liane nu putea vorbi. Se aseza pe jos. Lacrimile incepura sa ii curga pe obraji. Stranse caietul la piept. Caietul pe care nu il mai atinsese nimeni. Acum era al ei.