Tabara iubirii

Capitolul 20

Carmella intra in camera si trase draperiile.

-Buna dimineata, soare! E ziua concursului! striga ea binedispusa.

Liane isi dadu brutal parul de pe fata. Isi miji ochii din cauza luminii.

-Esti gata? continua Carmella asezandu-i tava cu micul-dejun pe noptiera.

Liane nu raspunse. Probabil nu dormise bine, o dadeau de gol cearcanele. 

-Liane, raspunde, te rog, nu stiu ce sa mai fac, se ruga Carmella si se aseza langa ea pe pat.

Liane privea in gol.

-Vreau doar sa stiu cum s-a intamplat, sopti ea.

Carmella o privi compatimitor.

-Chiar vrei sa iti povestesc? intreba ea.

Liane aproba din cap.

-Quan si Ally planuiau asta de  cand au venit aici, au trebuit sa transporte pachetelele cu droguri spre un tip care locuieste in zona. Tabara era cea mai usoara cale pentru a-l intalni. Au crezut ca seara aceea avea sa fie cea mai buna, pentru ca indrumatorii aveau petrecerea de sfarsit si nimeni nu ar fi pazit zona. Au esuat, cand au  vrut sa sara gardul i-a prins unul dintre indrumatori, politia era deja demult pe drum. Se pare ca tipul cu care aveau sa se intalneasca e mai periculos decat credem. Si inainte de a fi bagat in arest preventiv Quan ti-a lasat caietul. Cel putin asa am aflat de la indrumatoarea batrana.

Liane lacrima.

-Nu exista nicio cale sa scape? intreba Liane.

-Vor fi judecati abia luna viitoare, pana atunci sunt arestati, zise Carmella.

Carmella observa ca povestioara o readuse pe Liane in starea initiala. Trebuia sa schimbe ceva.

-Hai sa mananci intai, dupa iti cautam ceva cu care sa te imbraci, zise ea zambind.

-Nu intelegi? intreba Liane si o lacrima i se rostogoli pe obraz. Nu pot sa merg.

-Liane, nu e vina ta, tot ce s-a intamplat, s-a intamplat din cauza lui. Nu poti sa te inchizi in tine toata viata.

Liane o privi. Avea dreptate. Acum era important sa fie alaturi de prietena ei. 

-Am sa vin, zise ea incet.

-Poftim? intreba Carmella cu neincredere.

-Am zis ca am sa vin, daca asta e ce vrei, zise Liane.

Carmella zambi si o imbratisa.

-Acum hai sa fardam putin fata aia trista, zise intrand in baie si iesind cu produsele de make-up ale lui Liane.

***

Cu totii erau stransi in fata unei scene de marime medie. Juriul statea la o masa lunguiata pe iarba si discuta. Pe o alta masa erau asezate prajituri si sucuri. Spectatorii puteau urmari concursul de pe banci de lemn pozitionate in fata scenei.

In spatele scenei era un soi de cabina de schimb unde se pregateau dansatorii.  Carmella ii aplica lui Theo pudra pe fata  cu o pensula mare.

-Esti sigura ca e necesar? intreba el tusind.

-Juriul o sa te analizeze din cap pana in picioare, zise ea si isi continua treaba.

Carmella avea pletele ondulate prinse intr-un coc la baza capului. Cateva fire rebele ii incadrau fata. Rochia ei era visinie, cu maneci din dantela si o trena mica ce ii ajungea pana la glezne. 

Theo purta camasa si pantaloni largi, refuzase cu vehementa sa imbrace pantaloni mulati sau evazati.

-Preciosa, ii zise el apucand-o cu mana pe dupa talie.